Accidentul vascular cerebral (AVC) se dezvoltă atunci când o zonă a creierului nu mai este alimentată cu sânge, în urma unor probleme a vaselor ce deservesc zona respectivă, ducând în decurs de câteva minute la moartea celulelor cerebrale.
Există mai multe tipuri de AVC, cu cauze, tratament, recuperare și prognostic diferite. Cele 3 tipuri principale sunt reprezentate de:
- AVC ischemic;
- AVC hemoragic;
- AVC ischemic tranzitoriu.
Mai mult de 85% dintre AVC-uri sunt de tip ischemic. Acestea sunt cauzate de ocluzia unui vas de sânge arterial și astfel zona respectivă de creier nu mai este perfuzată corespunzător. De cele mai multe ori, ocluzia vaselor se produce prin blocarea cu un cheag de sânge, care poate fi format la distanță și parcurge teritoriul vascular până în distalitate, unde vasele sunt de dimensiuni foarte mici.
AVC-ul de tip hemoragic se produce prin ruperea unui vas de sânge în teritoriul cerebral, cu acumularea unei cantități de sânge în spațiul neexpandabil al cutiei craniene, având drept consecință comprimarea anumitor structuri ale creierului. Cauzele frecvente de ruptură a acestor vase sunt reprezentate de hipertensiune arterială și/sau dilatațiile anevrismale ale arterelor cerebrale. Anevrismele sunt defecte ale peretelui arterial, care duc la dilatări focale pe parcursul vasului, care se pot rupe spontan sau favorizate, spre exemplu, de un puseu hipertensiv sau de un traumatism.
Al treilea lea tip de AVC se referă la accidentul vascular ischemic tranzitor (AIT), care este cauzat tot de blocarea unui vas de sânge, însă cu reluare spontană a circulației în timp de câteva minute. Astfel, simptomele rezultate se remit complet în 24h.
O serie de factori pot crește riscul unei persoane de a suferi un AVC. Aceștia pot fi nemodificabili, precum vârsta, sexul, rasa sau modificabili, cuprinzând factori de risc asociați stilului de viață sau unor patologii concomitente:
- suprapondere sau obezitate;
- sedentarism;
- consumul excesiv de alcool;
- consumul de substanțe ilegale, precum cocaina sau de tipul metamfetaminelor;
- expunerea activă sau pasivă la fumul de țigară;
- hipertensiunea arterială;
- hipercolesterolemia;
- diabetul zaharat;
- apneea în somn;
- afectare cardiovasculară (insuficiența cardiacă, infarct miocardic, fibrilație atrială);
- istoric familial de AVC, AIT sau infarct miocardic;
- hormonoterapie cu estrogeni (anticoncepționale).
Simptomele principale care ar trebui să ne alarmeze sunt modificările la nivelul feței, unde poate fi constatată asimetria facială, pacientul fiind în imposibilitate de a zâmbi sau poate prezenta colțul gurii sau pleoapele „căzute”. La nivelul membrelor pot apărea amorțeli, furnicături sau slăbiciune musculară până în punctul în care un segment nu poate fi mișcat deloc. Vorbitul poate fi de asemenea influențat, prin tulburări de pronunție a unor cuvinte sau prin neînțelegerea mesajelor primite.
Dacă unul sau mai multe dintre aceste simptome sunt constatate, chiar dacă ele se remit spontan, este recomandată apelarea de urgență la 112, pentru a fi transportat și investigat de un medic specialist, întrucât intervenția cât mai promptă reduce riscul de complicații și de sechele pe termen lung.
Opțiunile de tratament depind de tipul de AVC și de localizarea acestuia. De regula, AVC-urile trombo-embolice sunt tratate medicamentos, fie cu un medicament ce duce la dizolvarea cheagului de sânge, fie prin tratament de prevenție a unor evenimente ulterioare. Astfel pot fi administrate medicamente antiagregante plachetare, precum aspirina sau medicație de scădere a nivelului colesterolului din sânge.
Există și situații în care tratamentul presupune manevre intervenționale, de extragere a unui cheag de sânge sau chirurgicale, în cazul unei complicații, precum edemul cerebral sever.
Astfel de manevre, chirurgicale sau minim invazive, pot fi folosite și pentru prevenția unui AVC hemoragic, în cazul descoperirii unor anevrisme cu risc iminent de ruptură și sângerare.
Nu de puține ori, în urma unui AVC, pacientul prezinta sechele, în funcție de partea creierului care a fost afectată, sechele ce presupun înscrierea într-un program de reabilitare/recuperare, care se poate întinde pe termen lung.
O serie de măsuri pot fi luate pentru prevenirea sau scăderea riscului de a dezvolta un AVC:
- Controlul hipertensiunii arteriale;
- Controlul dietetic al colesterolului, prin reducerea consumului de grăsime, în special de origine animală;
- Renunțarea la fumat;
- Controlul diabetului;
- Menținerea unei greutăți în limite normale;
- Exercițiul fizic regulat;
- Tratarea apneei în somn;
- Consumul de alcool cu moderație.
În funcție de afecțiunile asociate, un medic poate prescrie medicamente pentru prevenția unui AVC:
- Antiagregante plachetare, precum aspirina;
- Anticoagulante, precum acenocumarol sau anticoagulante orale directe.
Pentru programarea unei consultații de specialitate, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
