Cele mai moderne şi recente studii asupra creşterii şi îngrijirii copilului şi a dietei acestuia relevă indubitabil faptul că alimentaţia la sân este cea mai potrivită şi sănătoasă modalitate de alimentaţie a nou-născutului şi sugarului.
Recomandările OMS - UNICEF pledează pentru o hrănire exclusiv la sân a copilului de la naştere până la 6 luni şi ulterior diversificarea alimentației, treptat, după criterii armonioase și corecte. Este indicat ca laptele de mamă să completeze dieta diversificată a bebelușului cel puțin încă 2 luni peste această vârstă.
În primele 4 zile de la naştere, glandele mamare secretă colostrul, produs bogat în anticorpi, apoi un lapte „de început” şi apoi laptele matern matur. Avantajele laptelui de mamă sunt incontestabile pentru dezvoltarea armonioasă a unui copil şi pentru o bună imunitate a acestuia. Copiii ţinuţi la sânul mamei sunt echilibraţi şi au o rezistenţă bună în perioadele epidemice, când fac forme uşoare de boală sau nu se îmbolnăvesc deloc, spre deosebire de cei hrăniţi cu lapte praf sau lapte de vacă (acesta din urmă prescris de altfel până la vârsta de 3 - 4 ani).
Copiii care primesc numai lapte de la mama lor nu au anemie şi nici hipocalcemie. Să nu uităm faptul că alimentaţia la sân are efecte benefice şi asupra mamei, prevenind mastita, precum şi cancerul de sân sau genital (uterin şi ovarian).
Procesul de secreţie al laptelui de mamă respectă legea „cerere - ofertă". Pentru a obţine o cantitate adecvată de lapte, nou-născutul va fi adus cât mai repede mamei: la 30 de minute după naşterea naturală sau imediat după ce mama se trezeşte din anestezie, în cazul operaţiei cezariană.
Nu trebuie contorizată durata prânzului şi nici frecvenţa acestuia. Nou-născutul poate sta cât vrea şi de câte ori vrea la sân. Suptul de noapte trebuie încurajat, deoarece laptele de noapte este mai bogat în lipide (mai gras) şi copilul creşte bine între prânzuri; chiar dacă mama alăptează des, datorită secreţiei de endorfine care este stimulată odată cu prolactina, mama se odihneşte bine şi îşi reface forţele.
Laptele de mamă este diferit şi în timpul aceluiaşi prânz. La început se obţine un lapte albăstrui, cu glucoză, care potoleşte setea copilului, apoi el devine din ce în ce mai consistent şi oferă saţietate. Se recomandă punerea copilului la sân ori de câte ori el dă semne de foame (nu neapărat plânge).
În cele mai multe cazuri, nu sunt necesare suplimente de tip ceai sau lapte praf. Laptele de mamă hidratează şi hrăneşte în acelaşi timp.
Mama care alăptează se va considera o persoană sănătoasă, cu o dietă normală, fără excese şi fără interdicții alimentare majore, însă – pentru orice neclarități – este bine ca mama să ceară sfatul medicului specialist.
Legătura psihologică ce se stabileşte între mamă şi copil în perioada alăptării este specială, profundă și durabilă pentru tot restul vieţii. Alăptarea creează şi pentru mamă o stare de confort şi de împlinire şi a fost de multe ori mijlocul prin care s-a schimbat atitudinea mamei care intenţiona să abandoneze copilul.
Orice mamă care a alăptat îşi aduce aminte cu melancolie și duioșie de acele clipe unice petrecute cu copilul la sân. Odată cu laptele de mamă, ea îi transmite copilului şi o parte din fiinţa sa...
