Sindromul de intestin iritabil (SII) este o afecțiune medicală cu impact puternic asupra alimentației. Dieteticianul Camelia Iuliana Sfarti oferă răspunsuri la cele mai frecvente întrebări cu privire la dieta pacienților cu SII și recomandări importante.
Ce alimente ar trebui evitate de pacienții cu sindrom de intestin iritabil?
Pacienții diagnosticați cu sindromul intestinului iritabil ar trebui să evite alimentele bogate în FODMAP-uri (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili sau carbohidrați cu lanț scurt fermentați de bacteriile intestinale) sau să le consume în cantități mai mici, dar și majoritatea alimentelor care nu sunt recomandate într-o alimentație sănătoasă: alimentele grase sau prăjite, cafeaua, ceaiul negru, băuturile energizante, alimentele ultraprocesate (mezeluri, conserve, supe la plic, în general tot ce conține aditivi și conservanți), zahărul în exces din dulciuri concentrate și produse de patiserie. Se presupune că o absorbție deficitară a acestor carbohidrați denumiți generic FODMAP-uri permite ca excesul de carbohidrați nedigerați să ajungă în intestinul gros, stimulând astfel creșterea microbilor patogeni care fermentează, ceea ce duce la un exces de gaze, diaree, simptome de constipație și dureri/crampe abdominale care sunt caracteristice pentru SII. Teoretic, restricționarea alimentelor fermentabile privează flora intestinală disbiotică de sursa lor de energie și duce la diminuarea simptomelor.
Dieta cu cele mai multe dovezi științifice pentru tratamentul SII este dieta Low FODMAP, însă și recomandările tradiționale și dieta mediteraneană oferă rezultate comparabile cu dieta Low FODMAP și sunt mai puțin restrictive, permițând o implementare mai ușoară, cu riscuri nutriționale și comportamentale mai reduse.
Alimentele care trebuie evitate într-o dietă cu conținut scăzut de FODMAP includ: fructo-oligozaharide (ex. grâu, secară, orz, ceapă, usturoi, anghinare, broccoli), galacto-oligozaharide (ex. leguminoase – fasole, mazăre, linte, năut), lactoză (ex. lapte, brânză, iaurt, smântână), fructoză (ex. miere, mere, pepene galben, mango), sorbitol (ex. dulciuri fără zahăr, gumă de mestecat, mere, pere, fructe cu sâmburi – cireșe, prune) și manitol (ex. ciuperci, conopidă, bomboane gumate fără zahăr).
Produsele care conțin gluten (ex. pâinea, pastele, produsele de patiserie din grâu, secara, orzul) conțin cantități variabile de FODMAP-uri, în special din grupa fructanilor (fructo-oligozaharide). Produsele procesate cu gluten pot conține câteodată și lapte sau zer și îndulcitori precum manitolul sau sorbitolul. Glutenul este o proteină (nu este un FODMAP), dar există persoane la care SII se suprapune cu intoleranța la gluten și atunci se recomandă evitarea produselor cu gluten pentru a putea gestiona balonarea, gazele și disconfortul abdominal.
Studiile au demonstrat că persoanele cu SII care au aderat la o dietă cu conținut scăzut de FODMAP au înregistrat o îmbunătățire semnificativă a balonării, a durerilor abdominale și a flatulenței în comparație cu un grup cu o dietă standard.
Totuși, au fost documentate și limitări și pericole ale dietei cu conținut scăzut de FODMAP. O dietă săracă în FODMAP poate altera diversitatea microbiomului și poate afecta sănătatea psihică a pacienților, ducând la tulburări de comportament alimentar. Dietele cu conținut scăzut de FODMAP sunt sărace în fibre, fier și antioxidanți, cum ar fi flavonoidele, carotenoidele, vitamina C, compușii fenolici și antociani. Din acest motiv, se recomandă ca aceste diete să fie utilizate pentru a reduce simptomele timp de 2 până la 6 săptămâni, urmate de reintroducerea alimentelor FODMAP, pe rând, pentru a detecta care alimente exacerbează simptomele. Urmarea unei diete cu conținut scăzut de FODMAP poate fi o provocare, în special pentru cei care nu au acces la un dietetician specializat pe afecțiuni gastrointestinale.
Lista de alimente bogate în FODMAP de care ar trebui să se țină cont este destul de mare, dar cantitatea din respectivele alimente ar trebui personalizată și nu este comună la toate persoanele care suferă de SII. Mai mult, nu toate FODMAP-urile exacerbează simptomele la același pacient. Dieteticianul care lucrează cu pacienții cu afecțiuni gastrointestinale poate să ghideze un regim Low FODMAP mai blând și poate oferi sfaturi personalizate cu privire la alimentele care trebuie evitate în funcție de simptomele prezente. Regimul mai blând înseamnă restricții mai puține. Se restricționează doar alimentele foarte bogate în FODMAP-uri, consumate frecvent și suspectate de a fi principalii declanșatori ai simptomelor.
Ce alimente sunt recomandate pentru pacienții cu sindrom de intestin iritabil?
Persoanele cu SII pot consuma alimente care sunt mai ușor de digerat și mai puțin susceptibile să provoace simptome.
Proteinele din carnea slabă (pui, curcan, pește alb), ouăle, brânzeturile tari (maturate, care nu conțin lactoză), iaurtul grecesc, laptele fără lactoză, iaurtul fără lactoză, băuturile vegetale (de soia, orez, migdale fără îndulcitori) pot fi adăugate în dietă pentru că sunt mai puțin susceptibile să provoace simptome.
Tonul, macroul și somonul sunt câteva dintre numeroasele tipuri de pește care conțin cantități mari de acizi grași Omega 3 care reduc inflamația legată de SII. Alte tipuri de pește sunt: sardine, anșoa, hering.
Surse bune de probiotice sunt alimentele fermentate precum kimchi, kefir, tempeh, kombucha, natto, miso și varză acră. Iaurtul este, de asemenea, un probiotic excelent. Iaurtul grecesc, care conține mai multe proteine decât alte iaurturi, poate fi inclus în alimentație deoarece conținutul de lactoză este scăzut. Kefirul conține lactoză, dar în cantități mai mici comparativ cu laptele obișnuit (drojdiile și bacteriile descompun parțial lactoza prin procesul de fermentație) și este mai bine tolerat. În funcție de sensibilitatea individuală se poate integra în alimentație.
Se pot folosi în cantități moderate grăsimile sănătoase: ulei de măsline extravirgin, unt de cocos, avocado, unt de nuci, semințe de chia, de in proaspăt măcinate, de cânepă decorticate.
Aproape toate nucile sunt excelente pentru simptomele SII, în special nucile, migdalele, nucile de macadamia, nucile de Brazilia, alunele și nucile pecan. Ca și nucile, semințele sunt, de asemenea, surse bune de proteine, fibre și Omega 3 care pot reduce simptomele SII. Semințele de chia, in, dovleac și floarea-soarelui sunt printre cele mai bune semințe care se pot consuma pentru SII. Se pot adăuga aceste semințe la smoothie-uri, fulgi de ovăz și salate.
Dacă legumele crucifere tind să înrăutățească simptomele, se recomandă cantități mai mari din alte legume, astfel încât să nu se piardă nutrienți esențiali. Fasolea verde, morcovul, dovlecelul, dovleacul, țelina, spanacul, castraveții, salata verde, ardeiul roșu, vânăta și cartofii dulci sunt alternative sănătoase la legumele crucifere. Se recomandă gătirea legumelor prin fierbere, coacere, la abur, pentru a le face mai ușor digerabile.
Unii specialiști sugerează înmuierea fasolei uscate peste noapte înainte de a o găti pentru a reduce simptomele SII. De asemenea, puteți adăuga una sau două lingurițe de oțet din cidru de mere în apă atunci când gătiți fasolea. Ambele sugestii sunt anecdotice și se poate să nu funcționeze pentru toată lumea.
Fructele sărace în FODMAP sunt variante permise în regimul Low FODMAP: banane bine coapte, căpșuni, portocale, lămâi, mandarine, kiwi, ananas, zmeură, afine.
Carbohidrații complecși sunt bine tolerați: orez alb sau basmati, quinoa, amaranth, porumb, ovăz bio fără gluten, cartofi fără coajă.
Băuturile prietenoase cu SII sunt apa plată sau infuzată cu fructe și ceaiurile din plante (mentă, mușețel, ghimbir, chimen).
Ce băuturi ar trebui evitate de pacienții cu sindrom de intestin iritabil?
Pacienții cu SII ar trebui să evite băuturile carbogazoase, sucurile, limonadele, fresh-urile din fructe bogate în FODMAP-uri (mere, pere, prune, mango, cireșe, pepene), băuturile cu îndulcitori artificiali (sucurile light sau zero, îndulcite cu sorbitol, manitol, xilitol), băuturile alcoolice (în special berea, vinul dulce, lichiorurile, cocktailurile cu siropuri), cafeaua și băuturile bogate în cafeină (băuturi energizante, ceai negru sau verde), laptele și băuturile lactate (milkshake-uri, smântână, lapte integral sau degresat).
Băuturile carbogazoase provoacă balonare și disconfort deoarece se acumulează gaze în intestin; sucurile de fructe sau cu îndulcitori fermentează și cauzează balonare, diaree, dureri abdominale; alcoolul irită mucoasa intestinală; băuturile bogate în cafeină stimulează excesiv intestinul provocând crampe și diaree; laptele declanșează simptome dacă există intoleranță.
Se recomandă evitarea consumului de lichide foarte reci sau foarte fierbinți, deoarece pot determina contracții ale musculaturii netede a intestinului, iritare și dureri.
Are importanță rutina meselor pentru gestionarea simptomelor sindromului de intestin iritabil?
Mesele regulate, mai frecvente și porțiile mici sunt mai ușor de tolerat decât porțiile mari.
Evitarea meselor mari și bogate în grăsimi poate reduce disconfortul abdominal și balonarea.
Mâncatul atent, conștient și lent, mestecarea corectă a alimentelor și evitarea înghițirii de aer pot ajuta la reducerea simptomelor de balonare și disconfort.
Mâncatul dezordonat, compulsiv și chiar social poate agrava simptomele în această patologie des întâlnită (SII face parte din grupul mare al tulburărilor gastrointestinale funcționale), astfel încât se pot căuta strategii pentru fiecare comportament dezechilibrat, eventual apelând și la un psiholog specializat în acest domeniu.
Ce rol joacă hidratarea și câtă apă ar trebui să bea zilnic un pacient cu sindrom de intestin iritabil?
Hidratarea joacă un rol esențial în gestionarea simptomelor SII. Este important să se consume suficientă apă pentru a preveni constipația, mai ales dacă se urmează o dietă cu conținut scăzut de fibre. De asemenea, poate ajuta la evitarea deshidratării, mai ales dacă se consumă alcool sau cafea. Apa contribuie la reglarea tranzitului intestinal și susține digestia alimentelor (descompunerea și absorbția nutrienților).
Cantitatea de apă recomandată este de 30-35 ml/kg corp sau 1 ml la fiecare kcal consumată.
Există ceaiuri recomandate pentru ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil?
Uneori, suplimentele precum enzimele digestive, uleiul de mentă sau alte remedii pe bază de plante pot fi utile.
Ceaiurile recomandate conțin principii active care reduc inflamația, crampele sau care ameliorează simptomele precum balonarea sau constipația.
Ceaiurile de mentă, mușețel, tei, fenicul, chimen sau anason ajută la combaterea balonării și a gazelor prin efectul carminativ, relaxează mușchii intestinali, prevenind crampele. Sunt ideale pentru pacienții care suferă de meteorism abdominal, constipație, dureri abdominale și chiar pentru simptomele de anxietate și stres prezente la majoritatea pacienților. Tulburările gastrointestinale funcționale din care face parte și SII se mai numesc tulburări ale interacțiunii intestin-creier (pentru că factorul psihic poate fi un declanșator al acestor afecțiuni), astfel încât efectul anxiolitic al acestor ceaiuri poate fi de ajutor.
Ce rol joacă activitatea fizică în sănătatea digestivă?
Exercițiile fizice regulate ajută la creșterea fluxului sanguin către organele digestive, ceea ce poate ajuta la digestia alimentelor. De asemenea, poate ajuta la transportul nutrienților către celulele din sistemul digestiv, oferindu-le energia necesară pentru a descompune eficient alimentele.
Exercițiile fizice ajută, de asemenea, la reducerea stresului, care este un factor comun în tulburările digestive funcționale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (SII).
Activitatea fizică poate ajuta, de asemenea, la reglarea mișcărilor intestinale. Exercițiile fizice regulate ajută la stimularea mușchilor din sistemul digestiv și promovează regularitatea mișcărilor intestinale. Acest lucru poate ajuta la prevenirea constipației, o afecțiune care apare atunci când mișcările intestinale devin rare. Mișcările intestinale regulate sunt esențiale pentru menținerea unei bune sănătăți digestive, deoarece ajută la eliminarea deșeurilor și a toxinelor din organism.
Menținerea unei greutăți sănătoase este, de asemenea, esențială pentru o bună sănătate digestivă. Obezitatea este un factor de risc semnificativ pentru multe probleme digestive. Activitatea fizică poate ajuta la menținerea unei greutăți sănătoase, reducând riscul de apariție a acestor afecțiuni. Exercițiile fizice pot ajuta la reducerea inflamației în organism, care este asociată cu multe tulburări digestive.
Integrarea de activități fizice precum mersul pe jos, alergarea sau mersul cu bicicleta în rutina zilnică promovează o mai bună sănătate digestivă și poate ajuta la gestionarea simptomelor supărătoare caracteristice tulburărilor gastrointestinale funcționale.
Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
