Articole medicale

27.07.2018

Alunițele, periculoase?

Dr. Adelina Harat Batog

Medic primar Dermato-venerologie

Nevii melanocitari, așa cum sunt cunoscute alunițele în termini medicali, sunt formațiuni tumorale benigne care apar datorită unei acumulări anormale de melanocite la nivelul pielii și mucoaselor. Aceste melanocite sunt celule ale pielii care produc melanina - pigmentul care dă culoarea specifică a pielii.

Nevii sunt rareori prezenți de la naștere (nevi congenitali). Ei încep să apară de obicei în copilărie, numărul lor crește o dată cu înaintarea în vârstă, atingând un vârf în a treia decadă de viață, apoi nevii tind să dispară la vârste înaintate. Există o perioadă de dezvoltare rapidă a nevilor la pubertate datorată, probabil, influențelor hormonale.

Prevalența nevilor melanocitari este corelată cu vârsta, rasa și probabil, factori genetici și de mediu.

Caucazienii au în general un număr mai mare de alunițe decât populația cu piele mai închisă la culoare (afro-americani sau asiatici). Frecvența nevilor melanocitari la nivelul palmelor și tălpilor, patului unghial și conjunctivei (membrana cu rol de protecție la nivelul globului ocular) este, de asemenea, legată de rasă. Nevii cu aceste localizări sunt mai frecvenți la exponenții rasei negre și asiatice decât la cei aparținând rasei albe.

Cauzele formării alunițelor
 

Factorii genetici pot fi implicați în apariția nevilor. Ereditatea pare să joace un rol important în apariția alunițelor, un număr mai mare de nevi a fost observat la cei ce au în familie persoane cu multe alunițe, în special la cei cu istoric familial de melanom.

Factorii de mediu (ex. expunerea la soare) influențează apariția nevilor. Oricum, factorii genetici par să dicteze direct potențialul unui individ de a dezvolta nevi și expresia finală a acestui potențial genetic este influențată de expunerea la soare.

Factorii trigger implicați în apariția unui număr mare de nevi comuni sau atipici sunt: expunerea la soare, în special cea intermitentă și brutală (exemplu în vacanță) dar și cea cronică moderată (ex. locuitori la latitudini mici, fototerapia neonatală); agresiunea cutanată - reprezentată de bule (post-arsuri solare sau cauzate de diferite patologii, de exemplu epidermoliza buloasă); imunosupresia sistemică (chimioterapia, în special în copilărie, transplant de maduvă, transplant de organe în special renal, infecția HIV, terapia cu inhibitori de TNF, cyclosporine, leucemia cronică mielogenă), dezechilibre hormonale (legate de sarcină sau patologia glandei tiroide); dermatita atopică în copilărie, febra postoperatorie, convulsiile sau anomalii ale EEG (electroencefalogramă).

Clasificare și localizare
 

Nevii pot apărea oriunde la nivelul pielii și pot avea diferite aspecte clinice și potențial diferit de transformare malignă.

Nevii melanocitari comuni sunt formațiuni rotunde sau ovalare bine delimitate, în general cu diametrul între 2 și 6 mm. Ei au un aspect general ordonat și simetric. Cu toate că mulți nevi pot avea ușoare asimetrii, marginile sunt, de obicei, regulate și bine definite. Pot fi plani (la nivelul pielii) sau pot avea grade diferite de elevare față de nivelul pielii. Culoarea variază de la un maro deschis până la maro închis; unele alunițe pot fi de culoarea pielii sau albastre.

Unii nevi pot prezenta fire de păr pe suprafața care sunt mai închise la culoare decât părul din vecinătate. Nevii de pe palme și tălpi sunt, de obicei, la nivelul pielii sau foarte puțin elevați, au margini regulate și bine definite și au o culoare maronie uniformă sau un aspect liniar. Nevii localizați pe matricea unghială adesea arată ca o bandă longitudinală maro închis, uniform colorată. Nevii melanocitari din zonele genitale și flexurale (vulvă, scrot, perineu, ombilic, axile) par, în general să fie atipici pentru ca de obicei sunt mai mari (între 2 și 24 mm, adesea aprox 6 mm), au margini destul de regulate și o culoare mahon (un amestec de maroniu, maro și roșu).

Nevi atipici (displazici) - termenul denumește un grup de nevi care au aspect clinic de atipie (exemplu: dimensiune mai mare de 5 mm, margini neregulate, variații de culoare,) sau nevi ce au aspecte histopatologice anormale. Nevii melanocitari atipici pot apărea sporadic oricând. Persoanele cu istoric familial de nevi atipici și/sau melanom tind să dezvolte nevi atipici la sfârșitul celei de-a doua decadă a vieții. Spre deosebire de nevii comuni dobândiți care tind să apară preponderant în preajma pubertății, nevii melanocitari atipici pot apărea, chiar și într-o manieră eruptivă, inclusiv după decada a cincea de vârstă.

Pot apărea oriunde pe suprafața cutanată sau mucoasă, la orice rasă. Nu există nici un aspect clinic caracteristic pentru nevii atipici; mai degrabă o serie de aspecte clinice și dermatoscopice este necesară pentru diagnosticarea lor. Oricum, cu cât este mai mare numărul de anomalii clinice cu atât e mai mare probabilitatea ca nevul să fie atipic și histologic.

Nevii atipici apar adesea pe trunchi și au de asemenea, predilecție pentru scalp și zonele acoperite (sâni la femei, zona slipului la barbați).

Cum se pot deosebi alunițele periculoase?
 

Următoarele aspecte clinice sunt observate cel mai frecvent la nevii atipici:

  1. Asimetria: absența aspectului simetric ca în oglindă
  2. Dimensiunea - nevii atipici pot avea orice mărime, în general între 3 și 15 mm; există o corelație mare între creșterea în dimensiuni a unui nev și posibilitatea de atipie
  3. Marginile adesea sunt neregulate dar nu dințate sau crestate ca la melanom
  4. Culoarea - nevii atipici au adesea multe culori. Cel mai frecvent apar neuniform colorați având 2 sau 3 nuanțe de maro: cafeniu, maro și maro închis. Ei pot de asemenea, avea arii de culoarea pielii, rozii, gri sau maro-negru. în plus, unii nevi atipici pot apărea cu o colorație destul de uniformă și un aspect eritematos.

Un aspect important al nevilor este relația lor cu melanomul. Un număr crescut de nevi este asociat cu un risc mai mare de melanom.

În prezent aprecierea riscului de apariție a melanomului la un pacient e bazată aproape exclusiv pe criterii morfologice ale nevilor (de exemplu: atunci când numărul total de nevi de pe suprafața corpului este peste 50 sau 100, există risc crescut de nevi atipici clinic) împreună cu alți factori ca de exemplu istoricul personal sau familial de melanom.

Nelegat de grupurile cu risc crescut, orice formațiune pigmentară suspectă de a fi melanomă și orice leziune care s-a modificat semnificativ ar trebui excizată complet, cu margini de siguranță de 2 mm.

Recomandări în cazul alunițelor cu potențial malign
 

Nevii atipici nu sunt neapărat precursorii unui melanom, iar prezența lor poate fi privită ca un marker fenotipic al “pielii cu risc”. O majoritate covârșitoare a nevilor atipici rămâne stabilă în timp. Oricum există dovezi incontestabile că unii degenerează în melanom.

Expunerea la soare este considerată cel mai important factor de mediu implicat atât în apariția nevilor cât și a melanomului, de aceea trebuie realizată responsabil. Aproximativ 50 - 80 % din radiațiile solare încasate de un individ au loc în primii 20 ani de viața.

Atât nevii cât și melanomul sunt corelate cu fototipul deschis, istoricul de arsuri solare, expunerea la soare și comportamentul față de protecția solară, prin urmare evitarea expunerii la soare, mai ales la vârste mici (sub 10 ani) și fotoprotecție adecvată cu ajutorul cremelor cu filtre pentru UVA  + UVB și/ sau vestimentară devin imperios necesare.

Trebuie avut în vedere că noi nevi vor continua să apară și alunițele se pot mări și modifica în timp, în special la persoanele tinere. Prin urmare, riscul de melanom este probabil continuu și crește odată cu creșterea progresivă a numărului de nevi, cu criteriile clinice de atipie și istoricul personal și familial de nevi atipici și melanom.

Este important să acordăm atenție evoluției acestor nevi, însă să nu abuzăm de excizii. O practică pertinentă este de a urmări pacienții conform unui program stabilit prin examinarea întregului corp, dermatoscopie și documentare fotografică (Total Body Mapping). Frecvența examinărilor este individualizată în baza factorilor de risc (numărul nevilor, caracterele clinice de atipie, stabilitatea leziunilor si istoricul personal și familial de melanom) și variază între 3 și 12 luni.

Autoexaminarea constantă (regula ABCDE: asimetrie, margini, culoare, dimensiune, evoluție) trebuie să devină un obicei pentru persoanele ce prezintă alunițe.

În general nevii melanocitari tipici sunt diferiți față de nevii atipici sau melanom având dimensiuni mai mici, un aspect general simetric și ordonat, culoare omogenă și margini regulate și bine definite. În plus culorile roșu, albastru, gri, negru nu sunt obișnuite pentru nevii comuni, dobândiți și ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă.

O regulă de ajutor pentru pacienții cu mulți nevi atipici este să găsești alunița care în mod evident iese din tipar.

Rețeaua Arcadia dispune, în exclusivitate în regiune, de cea mai avansată tehnologie de prevenție și diagnostic a cancerului de piele.

Examinarea cu FotoFinder îmbină scanarea totală a corpului (Total Body Mapping -TBM) cu dermatoscopia digitală Full HD, pentru a studia în detaliu fiecare modificare cutanată.

FotoFinder realizează o fotografiere de înaltă rezoluție a întregului corp în mai puțin de 10 minute. Echipamentul detectează alunițele noi și pe cele cu aspect modificat, calculează un scor de malignitate pentru fiecare leziune și permite o evaluare comparativă de la o consultație la alta. Examinarea cu FotoFinder este neinvazivă, nedureroasă, foarte precisă și se adaptează particularităților anatomice ale fiecărui pacient.