Amigdalele palatine sunt situate pe peretele lateral al orofaringelui și reprezintă structuri limfoide cu rol în apărarea împotriva infecțiilor de la nivelul căilor respiratorii superioare, dar sunt și producătoare de anticorpi pentru organism (imunoglobuline).
Amigdalectomia reprezintă intervenția chirurgicală ce vizează scoaterea amigdalelor palatine.
Micșorarea în volum a amigdalelor palatine se numește amigdalotomie.
Amigdalectomia reprezintă una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale ORL din lume și este indicată în cazuri bine definite. Astfel, amigdalectomia (tonsilectomia) se practică în cazul recidivelor repetate de angină pultacee – conform ghidului Asociației Americane ORL: 3 episoade/an 3 ani consecutiv, 4 episoade/an 2 ani consecutiv sau mai mult de 5 episoade/an. Angina pultacee este infecția bacteriană însoțită de febră mare și a cărei vindecare apare doar sub administrare corecta de antibioterapie. O altă indicație clară în favoarea amigdalectomiei o reprezintă flegmonul periamigdalian care, în majoritatea cazurilor, este „rezolvat” prin incizia și drenajul secrețiilor purulente de la acest nivel. Tumorile maligne de la nivelul unei amigdale palatine reprezintă o indicație certă de amigdalectomie și, în acest caz, aceasta este însoțită și de examen anatomopatologic. Și nu în ultimul rând, în situația în care există focarul de infecție amigdalian și sunt prezente complicațiile sistemice (cardiace, renale, reumatismale, neuronale) este necesară această intervenție chirurgicală.
Prin intermediul amigdalotomiei (tonsilotomiei) se păstrează rolul amigdalelor de a asigura imunitate organismului, și în același timp se oferă un spațiu orofaringian corespunzător.
Amigdalotomia se efectuează în cazul următoarelor patologii:
- Hipertrofia amigdalelor palatine (preponderent la copii), cu atât mai mult în cazul gradurilor III-IV, este în topul patologiilor ce se pretează pentru efectuarea amigdalotomiei. Hipertrofia amigdalelor palatine se manifestă prin: dificultăți în respirație și înghițire, voce modificată, probleme în articularea unor cuvinte, neasimilarea în greutate, senzația de foame permanentă, respirație orală, somn neodihnitor, scăderea capacității de învățare și memorare.
- Amigdalita cazeoasă, ce se traduce prin prezența depunerilor de cazeum în criptele amigadaliene și este însoțită mereu de o halenă fetidă (miros neplăcut atât pentru pacient, cât și pentru anturaj).
Printre avantajele amigdalotomiei, pe lângă prezervarea rolului în reglarea imunității a amigdalelor în organism, se enumeră gradul scazut de disconfort postoperator – durerea apărută este mult redusă, recuperarea mai rapidă, iar reluarea activităților cotidiene are loc mai devreme.
Ca metodă de anestezie este recomandată anestezia generală, atât pentru amigdalectomie, cât și pentru amigdalotomie; în situația în care este necesară doar criptoliza amigdaliană, aceasta se poate efectua prin radiofrecvență, sub anestezie locală.
Coblația reprezintă una dintre tehnicile cele mai utilizate pentru ambele variante. Coblația utilizează un curent electric de frecvență înaltă și la temperaturi joase (40-60°C) și folosește soluție salină pentru a îndepărta precis și delicat țesuturile, fără să producă căldură sau arsură în zonele învecinate. Astfel, prin aceasta metodă se „vaporizează” țesutul asupra căruia se aplică, în același timp realizându-se și hemostaza. Spre deosebire de metoda clasică, când se folosește instrumentarul „rece”, prin această tehnică se obțin și o serie de avantaje postoperatorii: scăderea riscului de apariție a hemoragiei, reducerea considerabilă a durerii, astfel permițând pacientului să își reia activitatea mai rapid. Coblația asociază temperaturi mai scăzute decât radiofrecvența, cu risc mai scăzut de a produce chiar și minime leziuni necrotice la nivelul patului de rezecție sau țesuturilor adiacente.
Recuperarea postoperatorie
În cazul ambelor tipuri de intervenții, se impun anumite restricții, cum ar:
- limitarea efortului fizic susținut;
- evitarea consumului de alimente și băuturi fierbinți;
- se recomandă alimentația semisolidă;
- este interzisă expunerea în spații aglomerate și frecventarea colectivităților.
Datorită gradului de fibrozare mai redus, intensitatea durerii este mai scăzută la copii, spre deosebire de pacienții adulți. La 7-10 zile postoperator este posibil să apară și sângerarea deoarece în acest interval de timp falsele mebrane, ce se formează la nivelul lojelor amigdaliene, încep să se detașeze. Prin utilizarea tehnicilor de cauterizare, episoadele de sângerare apar la un număr redus de pacienți.
Procesul de vindecarea apare la 7 zile postamigdalotomie, respectiv la 10-14 zile după intervenția de excizie a amigdalelor.
Amigdalectomia și amigdalotomia sunt intervenții chirurgicale frecvente în patologia ORL. Efectuate printr-o tehnică modernă, coblația, sunt ușor de suportat de către pacient și permit o reluare rapidă a activităților cotidiene.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor