Somnul este o stare fiziologică periodică și reversibilă, caracterizată prin suprimarea temporară a conștienței, prin abolirea parțială a sensibilității și încetinirea funcțiilor organelor vitale (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară, scăderea ușoară a temperaturii corpului, scăderea funcțiilor secretorii).
Somnul reprezintă aproximativ o treime din timpul vieții noastre. Până nu de mult se credea că somnul este un proces pasiv, omogen, lucru care de fapt nu este real. În timpul somnului creierul nostru este foarte activ, trecând prin faze de activitate neuronală diferită în relație directă cu cele patru etape ale somnului din timpul nopții.
Putem spune că somnul este la fel de important ca apa sau mâncarea, pentru că fiecare ființă vie are nevoie de somn pentru a supraviețui. Calitatea acestuia este în legătură directă cu sănătatea fizică și mintală, cu o calitate bună a vieții.
Există diverse tulburări ale somnului, dintre acestea apneea obstructivă de somn are un impact deosebit asupra morbidității și mortalității cardiovasculare.
Sindromul de apnee în somn constă în oprirea respirației în timpul somnului, de la câteva secunde la un minut sau mai mult. Apare ca urmare a obstrucției intermitente, parțiale sau complete a căilor respiratorii superioare.
Relația dintre apneea de somn și afecțiunile cardiovasculare este deosebit de complexă. Numeroase studii au arătat că asocierea apneei de somn cu sindromul metabolic (din care face parte obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și dislipidemia) ar fi calea intermediară prin care apneea de somn crește riscul de afecțiuni cardiovasculare cu peste 50% (cel mai semnificativ fiind riscul de insuficiență cardiacă, tulburări de ritm și accident vascular cerebral).
Mecanismul care duce la această asociere nu este pe deplin cunoscut. În principal este vorba de activarea sistemului nervos vegetativ simpatic, modificarea presiunii intratoracice, exagerarea stresului oxidativ, inflamația, toate favorizate de episoadele de apnee/hipoxie nocturnă.
Efectele mecanice cardiace sunt consecința modificării presiunii negative intratoracice ce determină creșterea presiunii transmurale a ventricolului stâng și consecutiv a postsarcinii, un consum miocardic crescut de oxigen, scăderea debitului coronarian, tulburări de contractilitate și relaxare micardică. De aici rezultă creșterea valorilor tensiunii arteriale și favorizarea apariției hipertensiunii arteriale, agravarea uneia preexistente sau apariția rezistenței relative la tratamentul antihipertensiv.
Aceleași mecanisme, în principal hipoxia intermitentă și dezechilibrul dintre activitatea sistemului nervos vegetativ simpatic și parasimpatic, pot induce diverse tulburări de ritm. Fibrilația atrială este una dintre aritmiile care apar frecvent la pacienții cu apnee obstructivă de somn, însă pot să apară și aritmii ventriculare, unele majore, cu risc letal (tahicardia ventriculară), tulburări de conducere, bradicardie sinusală sau asitolă (oprire cardiacă).
Alte anomalii care apar la pacienții cu apnee de somn sunt datorate tulburărilor factorilor de coagulare, activării plachetare, disfuncției endoteliale, consecința fiind vasoconstricția și creșterea rezistențelor periferice, cu efect direct asupra tensiunii arteriale, dar și cu favorizarea procesului de ateroscleroză coronariană.
Prezența sindromului de apnee obstructivă în somn are consecințe severe la pacienții cu insuficiență cardiacă și este unul din factorii de decompensare a acesteia. Corectarea tulburării de somn prin metode specifice are un impact pozitiv asupra evoluției insuficienței cardiace și a complicațiilor acesteia.
Datorită consecințelor semnificative asupra sănătății, pacientul trebuie să se prezinte la medic pentru evaluare, atunci când observă câteva manifestări sugestive de apnee de somn, cum ar fi:
- sforăie zgomotos sau gâfâie în timpul somnului;
- face pauze în timpul somnului sau se trezește brusc cu lipsă de aer;
- este somnoros ziua sau se simte obosit, chiar dacă a dormit noaptea;
- are dificultăți în a fi atent sau concentrat;
- se trezește cu gura uscată sau cu durere de cap;
- prezintă disfuncții sexuale;
- se trezește des noaptea pentru a urina.
Medicul va evalua particularitățile somnului și va recomanda o plisomnografie, care va permite stabilirea diagnosticului de apnee de somn și severitatea acesteia.
Tratamentul, odată ce diagnosticul este stabilit, va reduce semnificativ riscul de afecțiuni cardiovasculare.
Acesta constă în:
- schimbarea stilului de viață, iar aici deosebit de important este controlul greutății, oprirea fumatului, a consumului excesiv de alcool, modificarea poziției de somn;
- aplicarea în timpul somnului a dispozitivelor cu presiune pozitivă (cu menținerea căilor aeriene superioare deschise în timpul somnului);
- aplicarea de piese bucale, care să împiedice constricția/obstrucția căilor respiratorii;
- exerciții la nivelul gurii sau gâtului pentru a crește tonusul muscular cu scopul de a ameliora respirația în timpul somnului;
- intervenții chirurgicale specifice.
În concluzie, apneea obstructivă de somn este considerată o afecțiune sistemică, strâns legată de obezitate, cu impact semnificativ asupra morbidității și mortalității cardiovasculare. Chiar dacă nu totdeauna aderența la tratament (CPAP) este cea mai bună, numeroase studii au arătat că aplicarea dispozitivelor de presiune pozitivă (CPAP) în timpul somnului, ameliorează semnificativ capacitatea fizică, vitalitatea, starea psihică, scade semnificativ riscul complicațiilor cardiovasculare și crește calitatea vieții.
Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
