Ce este boala Basedow?
Boala Basedow sau Basedow-Graves, numită și gușă exoftalmică, este o afecțiune a glandei tiroide produsă prin hiperfuncția acesteia, cu manifestări specifice în special la nivel oftalmologic (oftalmopatie) și dermatologic (dermopatie). Boala Basedow afectează persoanele tinere (până în 30-40 de ani, mai rar după această vârstă) și mai ales pe cele de sex feminin.
Glanda tiroidă se găsește în partea anterioară a gâtului, superior de stern. Are un rol deosebit de important în funcționarea întregului organism, încă din viața intrauterină. Hormonii tiroidieni T3 și T4, secretați de această glandă, ajută întregul organism să funcționeze corect. Un alt hormon secretat de tiroidă, calcitonina, ajută la menținerea echilibrului calciului în organism. Funcționarea in exces a tiroidei este numită hipertiroidie și duce la secretarea de hormoni tiroidieni în plus, ceea ce declanșează perturbări funcționale la nivelul tuturor organelor și sistemelor organismului. Boala Basedow apare din cauza unor mecanisme complexe, numai parțial elucidate, factorul declanșator nefiind clar; este o afecțiune autoimună, adică una în care organismul produce anticorpi împotriva propriilor structuri.
Cum se manifestă boala Basedow?
Boala are câteva semne caracteristice: hipertiroidia, oftalmopatia cu exoftalmie (globi oculari măriți, ieșiți din orbite) și gușă (mărirea în volum a glandei tiroide). Structura tiroidei este difuză, în general fără noduli, deși există și forme particulare ale bolii ce prezintă noduli tiroidieni. Nu este obligatoriu ca toate simptomele de mai sus să apară împreună. Din cauza hipertiroidiei, pacientul poate manifesta clinic probleme precum tahicardie (creșterea frecvenței pulsului), palpitații, creșterea valorilor tensiunii arteriale, creșterea peristaltismului (diaree), transpirație excesivă, nervozitate, tremor, insomnie, scădere în greutate însoțită de apetit păstrat sau crescut.
Diagnostic
Adesea pacienții sunt îndrumați la endocrinolog de către medici oftalmologi, cardiologi, gastroenterologi, interniști sau din alte specialități, la care pacienții ajung din cauza simptomelor cu care se confruntă. Există și pacienți cu forme tipice de boală, ce se prezintă direct la cabinetul de endocrinologie. Evaluările clinice, dozările hormonale (TSH, T3, T4) și dozările autoanticorpilor (ATPO, TRAb) conduc medicul endocrinolog spre diagnosticul de boală Basedow.
Tratament
Boala Basedow impune tratament imediat.
Tratamentul medicamentos include în principal antitiroidiene de sinteză, ce blochează formarea hormonilor tiroidieni, dar este numai parțial eficient și poate produce efecte secundare importante. Fiind vorba despre o boală autoimună, riscul de recădere sau de reluare a bolii sub tratament se menține atâta timp cât ținta anticorpilor, tiroida, rămâne și ea în organism. Dintre numeroasele efecte secundare ale medicației specifice, cel mai important este afectarea celulelor albe din sânge (leucopenia, agranulocitoza), cu risc crescut de infecții.
Tratamentul chirurgical al bolii Basedow constă în excizia completă a tiroidei, adică tiroidectomia totală. Este cea mai eficientă rezolvare a bolii, deoarece înlătură atât sursa (tiroida), cât și cauza (hormonii tiroidieni în exces). În plus, tiroidectomia totală produce întotdeauna stagnarea exoftalmiei, iar în 20% dintre cazuri se obține chiar involuția acesteia. După operație, evoluția pacienților este bună, lipsită de efecte secundare, cu singura necesitate a administrării zilnice de hormoni tiroidieni.
Bineînțeles că și tiroidectomia totală, ca orice intervenție chirurgicală, comportă anumite riscuri. Cele mai întâlnite sunt hemoragiile postoperatorii, care se pot corecta imediat, leziunile nervului recurent laringian, ce pot produce o răgușire permanentă (riscul fiind însă sub 0,5%), și modificări tranzitorii ale calcemiei, ce se corectează rapid prin medicație.
Creșterea accentuată a numărului de cancere tiroidiene apărute pe fondul bolii Basedow, mai ales în ultimii 10 ani, indică tiroidectomia totală drept tratament de elecție în boala Basedow.
