Boala de reflux gastro-esofagian este reprezentă de simptomele determinate de refluxul unei părți din conținutul stomacului în esofag. În mod normal, între esofag și stomac se găsește un inel muscular numit sfincter esofagian inferior, care se relaxează atunci când are loc înghițirea alimentelor și se contractă imediat după ce acestea au ajuns în stomac. Dacă nu se contractă suficient de puternic sau se relaxează prea devreme, atunci conținutul acid al stomacului ajunge în esofag și determină simptome de arsură. Refluxul poate avea loc fiziologic, la persoanele sănătoase, fără să producă simptome persistente sau alte modificări locale. Conținutul gastric refulat este repede îndepărtat prin înghițirea salivei, prin gravitație și prin contracția mușchilor esofagului, care curață esofagul. Dacă aceste mecanisme sunt depășite și simptomele sunt frecvente (săptămânale), atunci avem de-a face cu o boală de reflux.
De ce apare boala de refluxul gastro-esofagian?
Cea mai frecventă cauză a bolii de reflux gastro-esofagian este hernia hiatală, o modificare anatomică care determină alunecarea părții superioare a stomacului și a sfincterului esofagian inferior deasupra diafragmului (mușchi ce separă toracele de abdomen). Refluxul gastro-esofagian poate fi determinat de orice creștere in presiunea din abdomen (tuse, centura prea strânsă, ascita, constipație), după intervenții chirurgicale, la diabetici, obezi, fumători, în sarcină, după consum de anumite alimente (grăsimi, băuturi carbogazoase) sau medicamente care scad tonusul sfincterului esofagian și întârzie evacuarea gastrică.
Care sunt simptomele bolii de reflux gastro-esofagian?
Simptomele tipice sunt arsura retrosternală (pirozis) și regurgitațiile acide. Arsura retrosternală apare după masă, mai puternic atunci când persoana se apleacă în față sau se întinde, putând astfel determina tulburări de somn. Regurgitațiile acide reprezintă întoarcerea fără efort a conținutului gastric în gură, fiind resimțită de pacient ca un gust acru (acid) sau amar(alcalin). Se pot asocia și alte simptome precum miros urât în gură, eroziuni dentare, râgâieli, hipersalivație, durere sau dificultate la înghițire, arsuri în gât/bucale, răgușeală, tuse cronică sau wheezing.
Complicațiile bolii de reflux gastro-esofagian în sfera digestivă sunt reprezentate de inflamația esofagului (esofagita), stenoze esofagiene (vindecare necorespunzătoare a inflamației esofagiene cu fibroza și îngustarea lumenului esofagian), esofag Barrett (înlocuirea mucoasei normale esofagiene cu mucoasă anormala, cu risc crescut de cancer esofagian).
Boala de reflux gastro-esofagian: diagnostic și tratament
La pacienții cu simptome tipice, diagnosticul se face clinic. Dacă însă prezintă simptome atipice, au semne de alarmă (dificultate la înghițire, scădere în greutate, hemoragie digestivă superioară, anemie, vărsături/dureri persistente) sau nu răspund la tratamentul medicamentos, atunci se continua investigațiile.
Endoscopia digestivă superioară este procedura cea mai utilizată la pacienții cu boală de reflux gastro-esofagian. Ea pune în evidență hernia hiatală sau complicațiile bolii de reflux, ajută și la diagnosticul diferențial cu alte patologii gastro-esofagiene.
Examenul radiologic baritat are o valoare redusă, dar poate pune în evidență o hernie hiatală, o stenoză esofagiană sau stază gastrică. Monitorizarea ph-ului acid sau manometria se fac numai în cazuri atent selecționate, pentru diagnosticul diferențial la pacienții cu manifestări atipice.
Cea mai importantă măsură terapeutică este modificarea stilului de viață (mese mici și repetate, mestecare bună, cu evitarea înghițirii aerului, excluderea grăsimilor, alcoolului, cafelei, ciocolatei, citricelor, băuturilor carbogazoase, sucului de roșii, scăderea în greutate, oprirea fumatului, masa de seară servită cu cel puțin 2 ore înainte de culcare, ridicarea capului patului la 15 grade).
Tratamentul medicamentos e reprezentat, în formele ușoare de boală, de antiacide, medicamente care neutralizează acidul gastric, și care se administrează după masă, cu efect rapid, dar de scurtă durată. Inhibitorii pompei de proton, medicamente care inhibă secreția acidă gastrică sunt printre cele mai folosite în cazul acestei afecțiuni. Ele au efect bun și de durată în a vindeca leziunile provocate de reflux și sunt bine tolerate de pacient. Blocanții receptorilor histaminici H2 au efect antisecretor superior antiacidelor, dar inferior inhibitorilor pompei de proton.
Alte medicamente care se pot asocia sunt prokineticele, medicamente care stimulează mișcarea esofagului și stomacului.
Tratamentul chirurgical se adresează de obicei complicațiilor bolii de reflux gastro-esofagian, pacienților cu simptome severe care nu răspund la tratamentul corect urmat sau care au o hernie hiatală voluminoasă.
Având în vedere posibilele complicații, precum și schimbările pe care boala de reflux gastro-esofagian le aduce în viața de zi cu zi prin simptomele care o caracterizează, un control medical se impune. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
