Un pacient în vârstă de 47 de ani, nefumător și fără expunere profesională la substanțe toxice, hipertensiv, s-a adresat Serviciului ambulator de Urologie Arcadia pentru micțiuni frecvente, simptomatologie accentuată în ultimele luni, asociată cu micțiuni frecvente nocturne și hematurie macroscopică cu cheaguri, cu debut cu 3 săptămâni înainte de momentul prezentării.
Examenul ecografic efectuat în ambulatoriu a identificat la nivelul polului inferior al rinichiului drept o formațiune neomogenă, cu vascularizație accentuată și dimensiuni de 74/68 mm. Aceasta a fost ulterior confirmată prin examen computer tomografic, care a descris la nivelul jumătății inferioare a rinichiului drept o formațiune expansivă de 77/97/77 mm ce invada sistemul urinar, determinând hematuria, și care venea în contact direct cu ficatul. Leziunea a fost descrisă ca neomogenă, cu arii de necroză. De asemenea, examenul computer tomografic inițial a descris o adenopatie importantă, cu dimensiuni de 10/17/42 mm situată în spatele venei cave.
Literatura de specialitate descrie prezența adenopatiilor în tumorile rinichiului ca fiind de natură tumorală în doar 12-15% dintre cazuri, iar atunci când explorările imagistice indică prezența acestora, excizia chirurgicală concomitentă cu îndepărtarea rinichiului este importantă pentru prognostic, stadializare corectă și pentru urmărirea postoperatorie, fără a avea un rol curativ și de prelungire a supraviețuirii pacientului.
S-a efectuat nefrectomie dreaptă (îndepărtarea chirurgicală a rinichiului drept), alegându-se calea laparoscopică, minim invazivă, reușindu-se totodată și îndepărtarea țesutului ganglionar de la nivelul hilului renal (porțiunea de la suprafața rinichiului prin care pătrund vasele sanguine și nervii) și din vecinătatea venei cave, dar fără a se obiectiva intraoperator adenopatia descrisă imagistic.
Examenul anatomopatologic a confirmat leziunea tumorală ca fiind carcinom renal cu celulă clară, grad Fuhrman 2, iar examinarea histologică a țesutului limfatic îndepărtat nu a relevat implicare tumorală.
Recuperarea pacientului a decurs fără incidente, rapid, cu reintegrare socio-profesională în timp scurt, după circa 3 săptămâni.
Evaluarea oncologică nu a recomandat inițierea unei terapii sistemice adjuvante.
Având în vedere diagnosticul, s-a impus supravegherea pacientului, efectuându-se explorări computer tomografice cu substanță de contrast periodice pentru identificarea timpurie a eventualelor recidive tumorale sau a metastazelor. Evaluările imagistice efectuate la 3 luni, ulterior la 1 și 2 ani nu au descris recidive tumorale sau metastaze, iar adenopatia retrocavă nu a mai fost identificată.
Tumorile renale
Tumorile renale reprezintă circa 3% din totalitatea cancerelor solide, cea mai mare incidență fiind observată în țările vestice. În 2020, aproximativ 431.288 de noi cazuri de tumori renale au fost diagnosticate la nivel global, 138.611 fiind la nivelul Europei. Se consideră că incidența crescută la nivelul Americii de Nord și a Europei se datorează în principal folosirii intensive a metodelor imagistice de diagnostic ce identifică tumorile renale în stadii incipiente.
Carcinomul renal cu subtipurile sale reprezintă cea mai frecventă tumoră solidă a rinichiului. Raportul bărbați:femei este de 1,5-2/1, iar vârsta la care sunt identificate cel mai frecvent este între 55 și 75 de ani. Circa 70-80% dintre tumorile renale sunt reprezentate de tipul histologic de carcinom cu celulă clară, care din nefericire reprezintă și varianta cea mai agresivă.
Printre factorii de risc pentru dezvoltarea tumorilor renale se numără fumatul, obezitatea și hipertensiunea.
Cele mai multe tumori renale sunt descoperite incidental, cu ocazia investigațiilor imagistice efectuate pentru alte afecțiuni asociate, datorită localizării rinichilor în retroperitoneu, ceea ce face ca palparea și examinarea să fie dificile. 87% dintre tumorile renale în stadii localizate și 36% dintre cele în stadii local avansate nu prezintă simptome care să determine pacientul să se prezinte la medic. Triada clasică reprezentată de durere lombară, masă palpabilă și hematurie se mai întâlnește în doar 6-10% dintre cazuri și se corelează cu stadii avansate și prognostic nefast, fiind denumită „triada diagnosticului prea-târziu”.
Screeningul în populația generală nu este indicat datorită incidenței scăzute a tumorilor renale, dar este obligatoriu în cazul pacienților cu insuficiență renală în stadiul terminal, care dezvoltă frecvent tumori papilare, precum și în cazul celor cu anomalii genetice pentru care s-a demonstrat asocierea cu incidența crescută a tumorilor renale, de tipul Sindromului VHL (von Hippel-Lindau), Sindromului BHD (Birt-Hogg-Dube), sclerozei tuberoase, Sindromului Cowden, Sindromului HPRC (carcinom renal papilar ereditar). Testele genetice sunt recomandate tuturor membrilor familiei în cazul pacienților diagnosticați cu tumori renale care au vârsta sub 46 de ani.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
