Colonoscopia cu sedare

Colonoscopia este o metodă de investigare a rectului, colonului (intestinul gros) și a porțiunii terminale a intestinului subțire. Investigația utilizează un tub flexibil prevăzut cu o cameră de filmat și un canal de lucru ce este introdus prin orificiul anal.

Ce afecțiuni pot fi diagnosticate prin intermediul colonoscopiei?

Cu ajutorul colonoscopiei pot fi diagnosticate afecțiuni precum: boala hemoroidală, polipii rectali sau colonici, tumorile rectale sau colonice, bolile inflamatorii intestinale, diverticuloza colonică, malformațiile vasculare (angiodisplaziile, stenozele rectale sau colonice – îngustări ale lumenului intestinal).

Când este indicată o colonoscopie?

Indicațiile diagnostice ale colonoscopiei sunt dictate de:

• anumite semne și simptome: pierdere de sânge prin scaun (scaune cu sânge sau scaune negre); tulburări de tranzit persistente precum diaree, constipație (sau alternanța celor două); dureri abdominale fără o cauză aparentă; suspiciune de cancer, boli inflamatorii intestinale; scădere neintenționată în greutate, fără altă cauză diagnosticată;
• anumite analize: anemie prin pierdere de fier, test hemoragii oculte pozitiv;
• investigații imagistice anterioare (CT, RMN, radiografie) ce decelează anumite leziuni ce necesită biopsiere pentru confirmarea diagnosticului.

Indicațiile terapeutice ale colonoscopiei includ:

• polipectomia (rezecția endoscopică a polipilor);
• realizarea manevrelor de oprire a sângerării;
• dilatarea de stenoze;
• extragerea de corpi străini.

Indicațiile de monitorizare și screening cuprind:

• screeningul cancerului corectal: colonoscopia de screening se indică tuturor pacienților aparent sănătoși, cu vârsta peste 45 de ani (populație cu risc mediu de cancer colorectal), întrucât începând cu această vârstă crește incidența polipilor colonici și a cancerului colorectal. Pacienții cu risc crescut de cancer colorectal sunt cei cu istoric personal sau familial de cancer colorectal, polipi colonici sau sindroame de polipoză familială, pacienții cu istoric personal de boli inflamatorii intestinale sau cei ce au fost supuși radioterapiei abdomino-pelvine. La această categorie de pacienți, colonoscopia de screening se indică de la vârste mai mici de 45 de ani, în funcție de caz.
• evaluarea post-polipectomie.
  
  

Este colonoscopia o investigație dureroasă?

Gradul de disconfort din timpul colonoscopiei variază. Poate fi absent, minim, în rare cazuri mai intens, în funcție de sensibilitatea la durere a pacientului, istoricul de intervenții chirurgicale în antecedente (ce pot genera apariția de aderențe abdominale), anatomia colonului (cât de strânse/ascuțite sunt unghiurile colonului), dar și spasticitatea acestuia. Majoritatea pacienților descriu disconfort în timpul procedurii, senzație de balonare sau crampe tranzitorii ce coincid cu momentul în care sunt depășite unghiurile colonului.

Ce este sedarea și care sunt avantajele sale?

Sedarea din timpul colonoscopiei are ca scop reducerea oricărui disconfort sau a unei potențiale dureri din timpul examinării. Sedarea se realizează prin injectarea intravenoasă a unor medicamente (precum propofol, midazolam), ce induc un somn moderat sau profund. În funcție de vârsta pacientului, dar și de afecțiunile asociate, medicul anestezist va opta pentru sedare moderată sau profundă.

Avantajele sedării sunt:

• confort: reduce durerea și disconfortul, făcând procedura mai tolerabilă;
• anxietate redusă: sedarea ajută la ameliorarea anxietății, în special pentru pacienții cărora le este frică de această procedură;
• toleranță mai bună la procedură: cu sedare, medicul poate efectua adesea o examinare completă și mai aprofundată, fără întreruperi din cauza disconfortului.
  
  

Cum se realizează colonoscopia cu sedare?

Pașii pentru realizarea unei colonoscopii cu sedare sunt:

1. Consultația inițială

Înainte de a efectua colonoscopia propriu-zisă, este recomandată o consultație gastroenterologică. În acest mod, medicul cunoaște istoricul medical al pacientului, medicația acestuia, intervențiile chirurgicale din antecedente, alergiile medicamentoase. Transmiteți medicului dumneavoastră dacă suferiți de diabet zaharat sau afecțiuni cardiovasculare, dar și dacă sunteți în tratament cu anticoagulante orale sau antiagregante plachetare, întrucât dozele vor necesita ajustare sau oprire temporară, în funcție de caz.

2. Pregătirea pentru colonoscopie

Pregătirea pentru colonoscopie începe cu 3-4 zile înainte de examinare. Astfel, cu 3-4 zile înainte de colonoscopie se evită consumul de fructe, legume și alimente cu semințe. Totodată, cu 4 zile înainte de colonoscopie se va opri administrarea de medicamente pe bază de fier, cărbune sau uleiuri.
Cu o zi înainte de colonoscopie se recomandă o dietă pe bază de lichide (zeamă de compot, supă strecurată, apă, ceai).
Ulterior, se consumă o soluție cu efect laxativ recomandată de către medicul dumneavoastră, pentru a elimina materiile fecale din intestin și pentru a putea fi examinat corespunzător interiorul colonului.
Pacienții care suferă de constipație sunt încurajați să consume cât mai multe lichide pe parcursul pregătirii pentru colonoscopie și să adopte restricțiile alimentare cu 5 zile înainte de investigație.

3. Înregistrarea pacientului și semnarea consimțământului informat

4. Poziționarea pacientului

După îmbrăcarea unei ținute de spital, pacientul va fi așezat pe un pat, se va monta un acces venos (o branulă), vor fi plasați electrozii pentru monitorizare EKG, manșeta pentru măsurarea tensiunii arteriale și pulsoximetrul pentru măsurarea saturației în oxigen. Pe parcursul colonoscopiei cu sedare, pacientul este monitorizat de către medicul anestezist și asistenta medicală.

5. Explorarea propriu-zisă

Pacientul va fi așezat în poziție laterală, pe partea stângă. După injectarea sedativelor și instalarea somnului, medicul va introduce colonoscopul prin orificiul anal. Pentru a destinde intestinul, dar și pentru a facilita avansarea colonoscopului, se introduce aer sau apă prin canalul colonoscopului. Dacă în timpul explorării sunt depistate leziuni (modificări ale mucoasei, polipi, tumori), pot fi recoltate biopsii (mici fragmente de țesut ce vor fi analizate la microscop). De asemenea, polipii pot fi îndepărtați endoscopic prin polipectomie. Polipectomia poate fi efectuată în cadrul colonoscopiei inițiale, însă, în anumite cazuri, dacă sunt prezenți mai mulți polipi de dimensiuni mai mari, poate fi necesară o altă colonoscopie pentru îndepărtarea tuturor polipilor.

6. Finalizarea examinării

După vizualizarea întregului intestin gros, pe măsură ce colonoscopul se retrage progresiv, se inspectează încă o dată mucoasa intestinală și se aspiră excesul de aer insuflat.

7. Recuperarea după procedură

Pacientul va fi monitorizat până la trezirea din sedare și încă 30-60 de minute după aceasta. O senzație de amețeală sau balonare poate persista câteva ore după procedură. Nu se recomandă conducerea de autovehicule timp de 24 de ore după sedare. După colonoscopie, alimentația normală se va relua progresiv, cu alimente ușor digerabile.

8. Comunicarea rezultatelor colonoscopiei

Pacientul va primi rezultatul colonoscopiei în aceeași zi. Rezultatele biopsiilor durează între 7 și 10 zile.

Complicațiile și contraindicațiile colonoscopiei

Complicațiile colonoscopiei sunt rare, iar frecvența acestora variază în funcție de vârsta pacientului, comorbiditățile asociate și tipul explorării (colonoscopie diagnostică sau terapeutică).
Complicațiile legate de pregătirea pentru colonoscopie includ: deshidratare, hipotensiune arterială, tulburări hidroelectrolitice, sindrom subocluziv sau ocluziv.
Complicațiile în legătură cu medicația sedativă cuprind: depresie respiratorie, hipotensiune, aritmii.
Printre complicațiile legate de instrumentare sau proceduri efectuate se numără:

• dureri abdominale;
• aritmii;
• hemoragii – 0,4% în cazul colonoscopiilor diagnostice, până la 4% în cazul polipectomiilor;
• perforație – risc foarte redus, sub 1% (aproximativ 0,08% conform literaturii de specialitate);
• bacteriemie;
• volvulus (răsucirea unui segment al tractului digestiv în jurul axei sale), pneumatoză colică (acumulare de aer în peretele intestinal) – foarte rare.

Contraindicațiile colonoscopiei cuprind:

• pacient necooperant sau care refuză explorarea;
• infarct miocardic recent;
• afecțiuni cardio-respiratorii severe;
• intervenție chirurgicală abdominală recentă (mai devreme de 6 luni);
• afecțiuni ale colonului ce pot avea o evoluție nefavorabilă după colonoscopie: diverticulită acută, boli inflamatorii intestinale în forme fulminante din cauza riscului de perforație);
• instabilitate hemodinamică;
• perforație sau suspiciune de perforație intestinală;
• anevrism voluminos de aortă sau arteră iliacă;
• dializă peritoneală;
• ascită voluminoasă;
• sarcină avansată;
• afecțiuni hemoragipare severe.

Colonoscopia este un instrument valoros atât pentru diagnosticarea, cât și pentru prevenirea afecțiunilor grave de la nivelul colonului, inclusiv cancerul colorectal. Deși prezintă disconfort și riscuri, avantajele sale în detectarea precisă a afecțiunilor colorectale o fac o investigație esențială în Gastroenterologie. Sedarea în timpul unei colonoscopii sporește semnificativ confortul, reduce anxietatea și contribuie la o procedură mai amănunțită. Beneficiile sale depășesc, în general, dezavantajele, în special pentru pacienții care altfel ar putea evita procedura din cauza fricii sau a disconfortului.

Colonoscopia se poate realiza, cu sau fără sedare, în Rețeaua Medicală Arcadia. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.