La sărbători, zile de naștere sau cu diverse alte ocazii speciale, urările pe care le adresăm celor dragi (sau nouă înșine...) se referă la fericire sau, în general, la orice ne-ar putea crea starea de bine. Împărtășim cu toții nevoia, impulsul sau pornirea naturală de a căuta și dori starea de bine.
La polul opus, există emoții și sentimente pe care le resimțim în mod dureros: lipsa de speranță, starea de neîncredere, de frică, de teroare, agresivitatea, sentimentul de respingere, cel de neacceptare, de neputință, de rușine, de confuzie sau vinovăție, iată „actorii” zonei pe care o numim, în general, suferință.
Psihoterapia începe de acolo de unde omul identifică o formă de suferință psihică (sufletească) sau psihosomatică (la nivelul corpului, însă fără vreo cauză organică) și solicită ajutor pentru eliberarea de aceasta. Psihoterapia este o intervenție științifică ce utilizează anumite tehnici și metode specifice, cu scopul de a obține sănătate emoțională și autocunoaștere, intervenție realizată de către un psiholog/psihoterapeut autorizat.
Relația beneficiar-psihoterapeut – cum funcționează?
- Este o relație contractuală – ambii parteneri colaborează și au responsabilități cu privire la obținerea obiectivului stabilit.
- Este o relație care se derulează strict în cadrul profesional definit inițial – nu se extinde în nici un alt cadru (social, de bussiness, intim).
- Este caracterizată de confidențialitate – impusă de etica acestei profesii.
- Este o relație bazată pe respect reciproc – exclude judecățile de valoare, respectă granițele, valorile și nevoile fiecăruia.
- Este o relație bazată pe adevăr și sinceritate – beneficiarul își asumă riscul de a fi sincer cu sine și față de terapeut, exersează congruența, adică acordul între ceea ce spune, gândește, simte și face.
Beneficiile și efectele psihoterapiei
- Îți oferă o „hartă”. Metaforic vorbind, psihoterapia te ajută să te orientezi într-un teritoriu în care te simți rătăcit sau blocat. Te ajută să înțelegi cum ai ajuns în punctul în care te afli, îți redefinește destinațiile bune către care să te îndrepți și „traseul” pe care să o faci. Destinațiile bune sunt cele care conferă autonomie, acceptare de sine și satisfacție relațională.
- Clarifică și orientează. Acolo unde este confuzie, psihoterapia „deshide ochii”, restabilește gândirea clară, îndrumă de la „nu știu” la „știu”.
- Economisește timp. Psihoterapia este o scurtătură valoroasă pe drumul către „starea de bine”. Este posibil să ajungi și singur la aceeași destinație, dar cu un ocol care îți răpește timp și liniște. Orice persoană care reușeste să își identifice și gestioneze adecvat emoțiile și să practice o gândire clară și constructivă, face față onorabil și chiar performant problemelor și dificultăților cu care se confruntă.
- Restabilește adevărul emoțional. Curățarea spațiului nostru psihic și transformarea lui într-un teren fertil pentru stări de bine se pot face numai atunci când ne recunoaștem și acceptăm adevărul emotional, adică adevărul a ce am simțit vreodată și ce simțim, a ce am gândit vreodată și ce gândim. Astfel este recuperat și folosit izvorul bucuriei, elanului, entuziasmului.
- Găsește cauze. Prin simptom înțelegem tot ceea ce interferează cu starea de bine și cu buna funcționare a persoanei în plan social și personal. Cazul fericit este atunci când persoana percepe simptomele ca pe o atenționare și devine interesată să înțeleagă ce exprimă acestea. Psihoterapia este un demers prin care se refac legături cauzale, adică simptomul este pus în relație cu motivul său, iar acesta este analizat, înțeles și rezolvat. Procesul poate fi perceput ca fiind anevoios și dureros, însă buna înțelegere a etapelor ce trebuie parcurse e de ajutor în acceptarea lor, iar rezultatul obținut va fi stabil și de durată.
Prejudecăți vs. Realitate
- „Eu nu sunt nebun, deci nu am ce căuta la psiholog.”
Ceea ce în mod popular definește nebunia, adică ruperea contactului cu realitatea, prin delir, intră în competența psihiatrului și se tratează cu o medicație adecvată. Psihoterapia este o formă de ajutor în probleme de viață, în general, și se adresează persoanelor cu o bună inteligență și cu un nivel de aspirație crescut.
- „Eu sunt puternic și îmi rezolv singur orice problemă, nu am nevoie de ajutor.”
O persoană cu adevărat puternică este cea care își asumă vulnerabilitatea, își înțelege limitele și ia în mod voluntar decizia de a-și face viața mai bună. Ea operează pe baza criteriilor de eficiență, ceea ce înseamnă și economie de timp.
- „Problemele mele sunt atât de speciale și complexe, încât nici un psiholog din lumea asta nu mă poate ajuta.”
Sentimentul că suntem speciali în suferința noastră ne izolează într-o ipostază a neajutorării și a dependenței de nefericire, în care nu căutăm soluții adecvate la problemele cu care ne confruntăm. Psihoterapia aduce surpriza plăcută a rezolvării și a (re)găsirii propriei puteri.
- „Problemele mele sunt atât de grave, nu îmi permit riscul expunerii lor nimănui, este necesar pentru siguranța mea să rămână ferecate cu 9 lacăte.”
Un exemplu tipic în care energia psihică este folosită pentru a ascunde si nu pentru a rezolva. Psihoterapia presupune confidențialitate. Scopul terapeutului nu este să-ți facă publică povestea, ci să intre în ea, alături de tine, pentru a te orienta spre rezolvare. „Aventurile” de unul singur sunt riscante și atât de obositoare...
- „Ce poate să îmi spună mie psihologul?”
Păi nu vei afla decât dacă îl întrebi direct... Presupunerile și verdictele pe care le formulăm de capul nostru sunt doar un alt tip de frână. Paradoxal, psihoterapia este despre a afla răspunsuri pe care deja le știi, dar nu știi că le știi. Colaborarea cu psihologul te ajută să (re)descoperi multe lucruri noi despre propria ta persoană, semnificațiile reale ale acestora, implicațiile și efectele lor. Cât despre soluții, e clar că nu le-ai găsit singur, câtă vreme suferința sau insatisfacția există...
- „Doar vorbesc, asta pot să fac și cu prietenii.”
Psihoterapia este o intervenție sistematică, planificată și intențională, având la bază un sistem teoretic bine fundamentat, care utilizează metode și acțiuni specifice. Nu are nici o legatură sau asemănare cu discuția între prieteni sau cu sfaturile din revistele de timp liber.
Mituri despre psihoterapie – adevărat sau fals?
- „Mă duc la psiholog de 2-3 ori, apoi tot ce este rău în viața mea se va schimba.”
Durata terapiei variază în funcție de obiectivele propuse. O terapie de scurtă durată numără minimum 12 întrevederi, iar una de lungă durată poate dura ani. Întrevederile de o oră au, de regulă, o periodicitate săptămânală, însă frecvența lor poate fi modificată în funcție de nevoi și posibilități.
- „Psihologul este un magician care va pătrunde în mintea și sufletul meu și va face schimbările pe care le doresc, eu nu am nimic de făcut decât să vorbesc. Este responsabilitatea psihologului și dovada competenței acestuia să îmi rezolve problema.”
Adevărul este că psihologul te însoțește și te ghidează în procesul schimbării, însă drumul se cere bătut de către tine, prin timpul și efortul tău. O condiție a succesului terapiei este angajamentul tău pentru munca interioară. Fără să schimbe ceva în comportamentul lor, în obiceiurile lor, oamenii nu pot face ca viața lor să se schimbe.
- „E plăcut și relaxant să mergi la psiholog.”
Adevărul este că psihoterapia cere muncă și efort semnificativ, iar traseul ei trece prin disconfort, prin etapa „răului dinainte de a fi bine”, a „dezordinii înainte de ordine”. Numai că, de această dată, suferința nu este distructivă, ci vindecătoare.
- „Psihologul este un supraom, el nu are probleme, întrebări sau neliniști, de aceea mă poate ajuta pe mine.”
Fals. Terapeutul este un om obișnuit cu o viață obișnuită, cu propriile probleme de rezolvat. Ceea ce îl diferențiază este faptul că a parcurs deja o parte semnificativă din drumul autocunoașterii. Ca urmare, un terapeut competent are un interes pentru autocunoaștere și autoanaliză, are deja un grad ridicat de conștientizare a motivațiilor comportamentelor sale, are o bună înțelegere a vieții sale emoționale, face distincția între ceea ce îi aparține lui – probleme, gânduri, simțiri – și ce aparține celui din fața sa. De asemenea, urmându-și propriile sfaturi, psihologul se îngrijește de igiena sa emoțională, de exprimarea și gestionarea propriilor trăiri.
În loc de încheiere
Sfatul cel mai bun este să privești psihoterapia drept un ceas deșteptător – el îți dă trezirea. Te încurajează să te privești cu sinceritate, să-ți analizezi viața, să repari tot ce e de reparat. Fericirea nu e darul pe care destinul ți-l oferă sau nu, ci recompensa firească a eforturilor pe care tu le faci pentru o viață mai împlinită.
Așadar, psihoterapia te ajută:
- să faci transformări și schimbări de direcție, prin decizii care susțin starea ta de bine;
- să aplici în mod concret aceste decizii în viața de zi cu zi;
- să discerni în mod corect ce este bine și sănătos pentru tine și ce merită să fie schimbat;
- să (re)capeți interes, chef și atracție pentru propria viață, pentru autodezvoltare, pentru fructificarea întregului tău potențial.
