Dieta sustenabilă este un stil de alimentație care ia în considerare impactul asupra mediului înconjurător, echității sociale și stării de sănătate. Alimentația sustenabilă include, pe lângă alimentele pe care le consumăm zilnic, aspecte ce implică sursa de proveniență și impactul asupra mediului, resursele utilizate în producție, transportul, comportamentele individuale de cumpărare și consum sau diminuarea risipei alimentare.
Tendința de a promova și integra un astfel de stil alimentar este în creștere la nivel global, FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) conturând o definiție oficială a modelelor alimentare sustenabile: „Dietele sănătoase și durabile sunt modele alimentare care promovează toate dimensiunile sănătății și bunăstării indivizilor; au o presiune și un impact de nivel redus asupra mediului; sunt accesibile financiar, sigure și echitabile; sunt acceptabile din punct de vedere cultural”.
Alimentația sustenabilă protejează și respectă biodiversitatea și ecosistemele, este integrată din punct de vedere cultural, echitabilă din punct de vedere economic, accesibilă din punct de vedere financiar, adecvată din punct de vedere nutrițional, sigură și sănătoasă, optimizând în același timp resursele naturale și umane. Acest tip de alimentație reprezintă o direcție de viitor în ceea ce privește nutriția, fiind una dintre tendințele în nutriție ale anului 2023, cu aplicabilitate în România.
Printre modalitățile simple prin care poate fi integrată alimentația sustenabilă se numără:
1. Limitarea consumului de alimente ultraprocesate;
Prin definiție, orice produs procesat este rezultatul unui lanț lung de producție. Acesta implică resurse umane și materiale, având un impact pe termen lung asupra mediului. Poate mai simplu ar fi să ne gândim care e diferența între un baton de cereale (ambalaj din plastic, producție în altă țară etc.) și niște cereale cu lapte, nuci și miere de albine. Alimentele ultraprocesate sunt de obicei ambalate în plastic și conțin aditivi, conservanți și ingrediente nesănătoase.
2. Alegerea alimentelor cu valoare nutrițională mare;
Alimentele cu valoare nutrițională mare oferă organismului o cantitate semnificativă de nutrienți esențiali și beneficii pentru sănătate în raport cu numărul de calorii pe care le furnizează. Aceste alimente sunt adesea bogate în antioxidanți și alte substanțe bioactive care pot ajuta la prevenirea bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă, diabetul și cancerul.
În categoria alimentelor cu valoare nutrițională mare sunt incluse legumele cu frunze verzi, fructele și legumele proaspete, cerealele integrale, leguminoasele, fructele de mare, nucile, semințele și alimentele fermentate.
3. Gastrotehnie: evitarea supraîncălzirii alimentelor;
Gătirea prelungită și la temperaturi ridicate poate distruge nutrienții din alimente și poate duce la pierderea valorii lor nutritive.
4. Limitarea consumului de legume sau fructe în afara sezonului;
Motivele importante pentru a limita consumul de legume sau fructe în afara sezonului sunt:
- Costul: legumele și fructele care nu sunt în sezon sunt mai scumpe;
- Calitatea și gustul: legumele și fructele care sunt importate sau crescute în seră pot avea un gust mai slab și o calitate mai scăzută decât cele cultivate în sezon în zone locale;
- Impactul asupra mediului: creșterea de legume și fructe în seră necesită o cantitate mare de energie pentru a menține condițiile de temperatură și iluminare necesare; de asemenea, duce la emisii ridicate de gaze cu efect de seră;
- Valoarea nutrițională: legumele și fructele care sunt culese înainte de maturitate și transportate de la distanțe mari pot avea o valoare nutrițională mai mică decât cele crescute local și consumate în sezon.
5. Utilizarea modalităților de conservare sănătoasă;
Aceste tehnici de conservare păstrează alimentele proaspete și nutritive pentru o perioadă mai lungă de timp, fără a le deteriora calitatea sau valoarea nutrițională.
Modalitățile de conservare sănătoasă sunt: fermentarea, congelarea, uscarea (eliminarea apei din alimente), murarea, păstrarea în borcane.
6. Consumul de alimente bio pentru reducerea substanțelor utilizate ca pesticid;
Alimentele bio (organice) sunt produse fără utilizarea pesticidelor și a altor substanțe chimice care pot avea un impact negativ asupra mediului și sănătății. În loc de pesticide, producătorii de alimente bio utilizează metode naturale de a preveni daunele provocate de insecte și boli, cum ar fi rotația culturilor, utilizarea compostului și a gunoiului de grajd și cultivarea plantelor care atrag insecte benefice pentru protejarea culturilor.
7. Reducerea utilizării ambalajelor alimentare;
Ambalajele alimentare reprezintă o problemă majoră pentru mediul înconjurător, deoarece multe dintre acestea nu sunt biodegradabile și pot persista în mediul înconjurător timp de ani de zile. De asemenea, producția și eliminarea ambalajelor alimentare contribuie la emisiile de carbon și la utilizarea de resurse naturale.
8. Reducerea risipei alimentare prin planificare;
Se estimează că aproximativ o treime din toate alimentele produse la nivel mondial sunt irosite, ceea ce are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător prin utilizarea de resurse precum apă și energie și prin contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră.
Prin planificarea cumpărăturilor și a meniurilor, putem reduce cantitatea de alimente pe care o cumpărăm și o pregătim, ceea ce duce la o reducere a risipei alimentare.
9. Limitarea consumului de carne roșie;
Consumul de carne roșie în exces poate contribui la problemele de mediu, inclusiv la schimbările climatice, prin emisiile mari de gaze cu efect de seră (un procent considerabil al gazelor de seră provine de la vaci), la poluarea apelor și la defrișarea pădurilor pentru a face loc pășunilor și culturilor de furaje.
De asemenea, înlocuirea cărnii roșii cu proteine alternative și alimente vegetale poate ajuta la reducerea riscului de boli de inimă, diabet și cancer.
10. Opțiunea de a planta legume și verdețuri;
Opțiunea de a planta legume și verdețuri în propria grădină sau chiar pe balcon poate fi o modalitate excelentă de a contribui la o alimentație sustenabilă. Aceasta poate ajuta la reducerea amprentei de carbon asociate cu producția și transportul alimentelor și poate oferi o sursă proaspătă și delicioasă de legume și verdeață.
11. Limitarea shoppingului zilnic – prin planificare mese, integrare alimentație sustenabilă (consumul alimentelor deținute și crearea de rețete cu acestea).
Cumpărarea de alimente în fiecare zi implică tentația de a cumpăra alimente ambalate, procesate și care necesită multe resurse pentru a fi transportate. În plus, cumpărarea de alimente zilnic poate fi și mai costisitoare decât cumpărarea în cantități mai mari.
Adoptarea dietei sustenabile necesită răbdare pentru a căuta alternativele potrivite (în ceea ce privește timpul, obiectivele alimentare și resursele disponibile) și pentru a le integra în viața de zi cu zi, însă beneficiile sunt incontestabile: este sănătoasă pentru organismul uman și are un impact redus asupra mediului înconjurător.
