Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă asociată cu o diminuare a statusului nutrițional și cu scăderea calității vieții. Conform studiilor, între 3% și 60% dintre pacienții cu boala Parkinson prezintă risc de malnutriție. În plus, s-a observat o relație directă între riscul de malnutriție al unui individ și severitatea simptomelor motorii. Riscul de malnutriție este complicat și mai mult de dificultățile de deglutiție, constipație și interacțiunile între medicamente și nutrienți (proteină).
Simptomele asociate cu boala Parkinson variază de la individ la individ. Prin urmare, fiecare persoană va experimenta grade diferite de afectare a statusului nutrițional ca o consecință a bolii.
Unele dintre cele mai frecvente consecințe nutriționale sunt:
- scădere în greutate neintenționată – pierderea în greutate poate rezulta din reducerea aportului de energie, care a fost atribuită unei letargii crescute, unui efect olfactiv disfuncțional, disfagiei și disfuncției gastrointestinale;
- aderență diminuată la tratament – prin interacțiuni farmacologice;
- malnutriție protein-calorică – aportul inadecvat al nutrienților;
- constipație;
- hipovitaminoze (vitamina D) – osteoporoză drept consecință;
- deshidratare.
Dietoterapia sau terapia medicală nutrițională presupune utilizarea țintită și personalizată a alimentației pentru prevenirea complicațiilor, tratarea unor simptome, creșterea aderenței la tratamentul medicamentos și încetinirea progresiei bolii. Așadar, dietoterapia în cazul pacienților cu boala Parkison își propune:
- ajustarea dietei în acord cu terapia farmacologică (interacțiunea medicament – aliment);
- identificarea tulburărilor de deglutiție, a stadiului disfagiei și adaptarea texturii alimentelor;
- asigurarea aportului caloric optim;
- hidratarea adecvată;
- corectarea și echilibrarea sistemului gastrointestinal (constipație, pirozis, peristaltism);
- în cazul utilizării medicației antidepresive (MAOIs), implementarea unei diete cu restricție de tiramină.
Un model alimentar sănătos reprezintă orice model alimentar legat științific de reducerea mortalității și îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate. Modelele de alimentație sunt orientate către anumite afecțiuni, grupuri de alimente sau momente ale meselor.
În literatura medicală și conform ghidurilor de specialitate, nu există o dietă specifică, atât în prevenție, cât și în minimizarea simptomelor, însă există suficiente dovezi care au arătat că anumite modele alimentare și unele particularități nutriționale au efecte benefice în managementul bolii Parkinson.
1. Dieta cu restricție proteică
Are ca scop reducerea complicațiilor cauzate de interacțiunile dintre medicamente și nutrienți. Regăsim două strategii, ce ar trebui integrate personalizat pentru fiecare pacient, cu suportul medicului neurolog și al dieteticianului:
- dieta săracă în proteine, care limitează aportul zilnic la 0,8 g/kg corp;
- dieta cu redistribuire de proteine, ce se concentrează pe momentul aportului de proteine, limitându-l în timpul dimineții și după-amiezii la 0-10 g și permițând un aport nelimitat de proteine în timpul mesei de seară, până la ora de culcare.
Studiile recente au arătat relația dintre proteinele alimentare și biodisponibilitatea levodopa pe baza faptului că ambele substanțe utilizează aceeași cale de absorbție în intestinul subțire și transport prin bariera hematoencefalică. Cu toate acestea, la dietele de redistribuire a proteinelor rămân preocupările legate de pierderea potențială în greutate și de masă corporală slabă.
2. Dieta ketogenică
Dieta ketogenică (KD) este un model alimentar cu un conținut scăzut de carbohidrați și bogat în grăsimi. Constă într-un raport al macronutrienților de 4:1 sau 3:1 (grăsimi/proteine și carbohidrați). Din 1921, KD a fost integrată ca potențial tratament pentru epilepsie. Studii recente sugerează că o dietă ketogenică ar putea avea beneficii pentru persoanele cu boala Parkinson, în special în ceea ce privește controlul simptomelor motorii, cum ar fi tremorul și rigiditatea musculară.
3. Dieta mediteraneană
Dieta mediteraneană este în prezent recunoscută ca fiind de referință atunci când se vorbește despre o alimentație sănătoasă. Dovezile clinice privind rolul dietelor în stil mediteranean ca hrană funcțională sunt foarte puternice, deoarece se știe că astfel de diete reduc mortalitatea de orice cauză. Beneficiile dietei mediteraneene în contextul simptomelor bolii Parkinson provin din: proprietățile antiinflamatorii și antioxidante ale compușilor polifenolici, vitaminele găsite în fructe și legume, efectele neuroprotectoare ale Omega 3 din pește și/sau efectele benefice ale dietelor bogate în fibre asupra microbiomului intestinal.
4. Dieta MIND
Dezvoltată pentru a proteja împotriva neurodegenerării, dieta MIND combină modelele dietetice MD și DASH într-un singur model alimentar. Dieta MIND încurajează consumul de legume cu frunze verzi, cereale integrale, semințe, nuci, fructe de pădure, carne de pasăre de curte. Totodată, descurajează consumul de brânză integrală, unt, margarină, dulciuri, produse de patiserie, alimente prăjite, fast-food.
Nutriția și stilul de viață reprezintă factori de risc modificabili în reducerea dezvoltării și progresiei afecțiunilor cronice, iar cercetările recente privind impactul nutrienților în contextul bolii Parkinson sugerează că o abordare integrată, interdisciplinară, prin adoptarea și integrarea modelelor alimentare sanogene, oferă beneficii suplimentare.
Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
