Tractul gastrointestinal găzduiește bacterii care joacă un rol important în sănătatea umană prin contribuția lor la procesele naturale din organism. Totalitatea acestor populații de bacterii care coexistă în armonie se numește microbiom sau microbiotă.
Disbioza intestinală reprezintă dezechilibrul microbiologic de la nivelul intestinului, în favoarea anumitor populații microbiene, ceea ce înseamnă că bacteriile nu mai coexistă în armonie. Organismul uman are capacitatea de a corecta aceste dezechilibre în multe cazuri, însă există situații în care sunt necesare consultul medical, investigațiile relevante, diagnosticul precis și tratamentul potrivit.
Disbioza intestinală poate juca un rol în geneza unor afecțiuni precum afecțiunile inflamatorii intestinale, obezitatea, diabetul, cancerul și chiar autismul.
Disbioza intestinală și afecțiunile inflamatorii ale intestinului
Afecțiunile inflamatorii intestinale cele mai importante sunt Boala Crohn și colita ulceroasă. Acestea sunt asociate cu creșterea unor specii patogene, Mycobacterium avium paratuberculosis și a unor tulpini de Escherichia coli și Clostridium difficile. Nu există un raport de cauzalitate, deci nu poate fi precizat dacă disbioza intestinală reprezintă un factor de risc sau o consecință a Bolii Crohn și a colitei ulceroase.
Literatura de specialitate susține că dezvoltarea acestor afecțiuni ar fi favorizată de scăderea speciilor care produc butirat, un acid care susține sănătatea digestivă și contribuie la controlul inflamației, cu creșterea speciilor capabile să reducă sulf, mari producători de hidrogen sulfurat (substanță toxică care inhibă în continuare producția de butirat).
În disbioza asociată afecțiunilor inflamatorii ale intestinului scade numărul bacteriilor care participă la metabolismul sărurilor biliare și modulează absorbția colesterolului și formarea de compuși derivați care au activitate antiinflamatoare.
Disbioza intestinală și obezitatea
Modificările microbiotei în obezitate, relevate de numeroase cercetări, sunt: scăderea bacteriilor Bacteroidetes și creșterea bacteriilor Firmicutes. Studiile științifice în derulare au obiectivul de a stabili dacă modificările reprezintă o cauză sau o urmare a obezității. Studiile derulate pe un model animal par să stabilească un rol cauzal al disbiozei.
În disbioza asociată obezității scade numărul speciilor care produc acid butiric și alți acizi grași cu lanț scurt, despre care se presupune că reduc acumularea de grăsime în țesutul adipos. De asemenea, se crede că disbioza favorizează trecerea în circulație a antigenelor bacteriene, în special a lipopolizaharidelor (LPS), însoțită de creșterea proceselor inflamatorii sistemice și alterarea unor funcții metabolice importante, în primul rând sensibilitatea la insulină.
Disbioza intestinală și diabetul zaharat
Disbioza intestinală însoțește atât diabetul insulino-dependent de tip 1, cât și pe cel non-insulino-dependent de tip 2. Nu poate fi precizat dacă disbioza este cauza sau consecința diabetului zaharat, studiile realizate pe un model animal sugerând un rol cauzal.
În cazul diabetului de tip 1 se constată o scădere a Bifidobacteriilor și Lactobacililor, cu creșterea bacteriilor Bacteroidetes și Clostridium. În cazul diabetului de tip 2 se constată reducerea bacteriilor Clostridium și creșterea bacteriilor Lactobacillus și Bacteroidetes. În ambele tipuri de diabet speciile producătoare de butirat și bacteriile Firmicutes sunt reduse.
Disbioza intestinală și afecțiunile oncologice
Disbioza intestinală este prezentă în cancerul colorectal, una dintre cele mai frecvente forme de maladie neoplazică, cu reducerea speciilor producătoare de butirat (acidul butiric este capabil să inhibe creșterea tumorii) și creșterea unor specii patogene (Fusobacterium nucleatum) care determină un răspuns inflamator local puternic.
La pacienții cu cancer colorectal se remarcă o creștere a bacteriilor Enterobacteriacee și Bacteroidetes, studiile pe modele animale sugerând un rol cauzal al modificărilor microbiotei. De asemenea, disbioza poate determina creșterea producției de Alfa defensine împreună cu alte substanțe genotoxice care favorizează proliferarea și mutația celulară, contribuind la geneza și dezvoltarea tumorii.
Disbioza intestinală și autismul
Se presupune că autismul poate fi legat și de simptomele gastrointestinale, însă pentru a se stabili o conexiune cauzală sunt necesare investigații suplimentare și studii riguroase.
Pacienții care suferă de această afecțiune au o microbiotă specifică, prezentând reducerea bacteriilor Firmicutes, Actinobacteria și Prevotella, creșterea speciilor Proteobacteria, Clostridiales, Bacteroides vulgatus și Desulfovibrio, precum și apariția multor specii. Unele dintre aceste bacterii pot produce neurotoxine care pot influența dezvoltarea sistemului nervos.
Literatura de specialitate menționează prezența crescută a acidului propionic produs de unele specii, care cauzează întârzieri cognitive și simptome specifice autismului.
Testul genetic Symbyogut oferă informații complete despre compoziția microbiotei (care este o combinație unică pentru fiecare individ), identificând modificările survenite la nivelul componentelor sale. De asemenea, testul studiază funcțiile specifice ale microbiotei și interacțiunile acesteia cu organismul gazdă.
Testul genetic Symbyogut poate fi realizat în siguranță în cadrul Rețelei Medicale Arcadia. Mai multe informații pot fi obținute prin apel la numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
Dr. Maria Vrânceanu
Expert nutrigenetică, nutrigenomică și medicina antiaging
