Dismenoreea, definită ca durere menstruală recurentă, este o afecțiune comună care influențează semnificativ calitatea vieții femeilor. Deși este adesea considerată o problemă ginecologică, dismenoreea are rădăcini profunde în mecanismele endocrine, necesitând o abordare medicală integrativă și personalizată.
Clasificarea dismenoreei
Dismenoreea se clasifică în două categorii principale:
1. Dismenoree primară
- Apare fără o cauză patologică identificabilă.
- Este cauzată de producția excesivă de prostaglandine în endometru, ceea ce duce la contracții uterine intense, ischemie și durere.
2. Dismenoree secundară
- Asociată cu afecțiuni pelvine subiacente, cum ar fi endometrioza, adenomioza (afecțiune în care celulele endometriale cresc în interiorul peretelui uterului și care provoacă menstruații dureroase), leiomioamele (fibroame) sau bolile inflamatorii pelvine.
- Dezechilibrele hormonale și modificările structurale pelvine agravează simptomele.
Cine este la risc?
Factorii de risc pentru dismenoree includ:
- vârsta tânără (de obicei, până la 30 de ani);
- fumatul;
- fluctuațiile greutății corporale;
- indicele de masă corporală (IMC) anormal;
- istoricul familial de dismenoree;
- tulburările emoționale, precum depresia sau anxietatea;
- menarha (prima menstruație) precoce;
- fluxul menstrual abundent și de lungă durată;
- nuliparitatea (situația în care o femeie nu a născut niciodată) și secțiunile cezariene cu cicatrizare incompletă (niche uterin).
Când trebuie suspectată dismenoreea secundară?
Anumite simptome indică prezența dismenoreei secundare, precum:
- secreții vaginale anormale sau miros neplăcut (sugestive pentru infecții);
- sângerări menstruale abundente și uter mărit (adenomioză sau leiomioame);
- durere pelvină persistentă, mase anexiale (mase sau creșteri la nivelul structurilor anexate uterului – ovarele, trompele uterine) sau sensibilitate uterină.
Endocrinologia și dismenoreea
Mecanismele endocrine joacă un rol crucial în dismenoree. În forma primară, hormonii ovarieni, cum ar fi estrogenul și progesteronul, influențează producția de prostaglandine și contracțiile uterine. În dismenoreea secundară, afecțiuni precum sindromul ovarelor polichistice (SOPC) sau endometrioza sunt asociate cu dezechilibre hormonale complexe, amplificând durerea.
Dezechilibrele hormonale pot, de asemenea, agrava simptomele în contextul afecțiunilor metabolice asociate, precum obezitatea, rezistența la insulină sau disfuncțiile tiroidiene.
O evaluare detaliată a pacientelor cu dismenoree ar trebui să includă:
- analiza ciclului menstrual și istoricul hormonal;
- investigarea factorilor emoționali și sociali care pot influența percepția durerii;
- identificarea și tratarea eventualelor comorbidități metabolice.
Consultarea unui endocrinolog este esențială în cazurile de dismenoree severă sau refractară la tratamentele convenționale. Prin corectarea dezechilibrelor hormonale și gestionarea afecțiunilor asociate, tratamentele personalizate pot aduce beneficii semnificative pacientelor.
Dismenoreea nu este doar o afecțiune ginecologică, ci un complex multidimensional care necesită colaborarea între ginecologi și endocrinologi. Doar printr-o abordare multidisciplinară și personalizată putem oferi pacientelor soluții eficiente, menite să le îmbunătățească calitatea vieții.
Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.