Durerea în piept (durerea toracică anterioară) reprezintă unul din cele mai frecvente simptome care îndeamnă pacientul să se prezinte la medic. Există numeroase cauze care pot provoca senzația de durere în piept.
În timp ce unele dintre ele sunt banale, fără a fi expresia unei boli severe, altele reprezintă urgențe medicale majore, ce amenință viața și trebuie recunoscute imediat atunci când apar.
Din acest motiv, durerea de piept nu trebuie să fie niciodată trecută cu vederea sau neglijată, fiind absolut necesară o evaluare medicală specifică.
Durerea în piept poate avea diverse forme de manifestare; de la durere acută, intensă, cu caracter de strivire, la junghi toracic sau durere surdă sau arsură.
În alte situații, pacientul nu poate defini clar durerea, caracterizând-o ca o senzație generală de disconfort.
În funcție de cauza acesteia, durerea se poate însoți de diverse alte manifestări, precum: febră, tuse, dificultate la respirație, palpitații, chiar șoc sau pierderea stării de cunoștință.
Sursa durerii în piept poate fi orice afecțiune a peretelui toracic, sau a organelor intratoracice, cum ar fi inima, plămânii, pleura, esofagul, aorta, diafragma. De asemenea, durerea poate iradia de la nivelul abdomenului sau al coloanei vertebrale.
Pentru o simplificare a cauzelor durerii toracice anterioare, putem să le clasificăm în cauze cardiace și cauze extracardiace. Durerea de cauză cardiacă este întotdeauna expresia unei boli severe și necesită evaluare și supraveghere imediată. Ea apare în principal în trei circumstanțe, fiecare afecțiune având o evoluție, un prognostic și un tratament specific.
Cauzele cardiace al durerii în piept
Angina pectorală apare atunci când arterele care irigă miocardul (mușchiul inimii) se îngustează progresiv prin crearea unor plăci de aterom pe peretele intern al vasului. Placa de aterom este constituită în principal dintr-un amestec de colesterol și calciu.
Depunerea plăcilor de aterom este favorizată de fumat, hipertensiune arterială și hipercolesterolemie netratate, diabetul zaharat și de înaintarea în vârstă. Atunci când placa de aterom suferă o ruptură, la acest nivel se formează un tromb (sau cheag) care va obtura complet artera și va determina lezarea definitivă a miocardului. Această leziune reprezintă, de fapt, infarctul de miocard.
Durerea în piept cauzată de angina pectorală sau infarct miocardic este localizată de obicei retrosternal (în spatele sternului), este intensă, uneori cu caracter de strivire, arsură, poate iradia în umeri, în brațe (bilateral sau numai în brațul stâng), uneori dorsal, în spate sau în gât.
În angină, durerea cedează în 10 - 15 minute la repaus sau la administrarea de nitroglicerină sublingual, pe când în cazul infarctului, durerea ține mai mult, nu se ameliorează la administrarea de nitroglicerină și se însoțește de anxietate, transpirații, greață, palpitații sau dificultate la respirat. De cele mai multe ori, nu există semnale de alarmă pentru infarctul miocardic, prima durere reprezentând și debutul infarctului.
Într-o astfel de situație, timpul în care pacientul se prezintă la medic va face diferența între un prognostic și o evoluție bună și un prognostic sever, marcat de complicații redutabile sau chiar de decesul acestuia. Prognosticul cel mai bun îl au pacienții care se prezintă în primele 30 minute de la debutul durerii sau măcar în primele 6 ore. Peste acest interval se consideră că viabilitatea miocardului va fi compromisă definitiv de obstrucția arterei.
Diagnosticul va fi confirmat de evaluarea efectuată de cardiolog, incluzând, alături de examinarea clinică, electrocardiogramă, ecocardiografie, teste specific de laborator ș.a. Dezobstrucția arterei trombozate în primele ore (prin tromboliză medicamentoasă sau prin manevre intervenționale) este tratamentul de elecție aplicat acestor pacienți.
O altă cauză cardiacă a durerii în piept o reprezintă cea cauzată de pericardita acută.
Aceasta apare când se inflamează pericardul (învelișul exterior al inimii), în infecții virale sau bacteriene, tuberculoză, în cancere, colagenoze etc. Durerea este continuă, poate avea intensitate mare, se însoțește de semne generale de infecție. Atunci când se acumulează o cantitate semnificativă de lichid în sacul pericardic, durerea în piept reprezintă o urgență, prin nesitatea evacuării acestuia. În pericardita acută, durerea se ameliorează la administrarea de antiinflamatorii.
A treia cauză cardiaca de durere în piept și care de asemenea reprezintă o mare urgență, este disecția de aortă (ruptura peretelui aortei) - inițial incompletă (disecția), iar ulterior, dacă nu se intervine de urgență chirurgical, survine ruptura completă a acestuia. Durerea este deosebit de intensă, iradiată pe vasele de la baza gâtului sau membre și poate duce rapid la șoc cardiogen sau deces.
Cauzele extracardiace al durerii în piept
Cauzele extracardiace de durere de piept sunt extrem de numeroase. Unele dintre ele reprezintă de asemenea urgențe medicale majore, amenințând viața pacientului.
Embolia pulmonară este cauzată de migrarea unui fragment dintr-un tromb (cheag) al unei vene de la membrele inferioare și obturarea unui ram al arterei pulmonare. Este o afecțiune severă, în care durerea de piept este însoțită de dispnee sau tuse, iar în formele severe, urmată de șoc sau deces. Repausul la pat și tratamentul anticoagulant sau trombolitic inițiat imediat sunt deosebit de importante.
Durerea în piept însoțește și alte afecțiuni pulmonare, precum pleurezia, pneumonia, pneumotoraxul. Fiecare dintre aceste boli asociază simptome specifice și prin urmare, impun un tratament diferit. De asemenea, durerea în piept poate fi întâlnită adesea și în cazul afecțiunilor ce privesc esofagul, stomacul, vezicula biliară sau unele afecțiuni abdominale.
O cauză de durere de piept pentru care pacienții se prezintă adesea la medic o reprezintă costocondrita sau inflamația articulațiilor condro-costale. Durerea este de regulă foarte vie, accentuată de mișcarea cutiei toracelui și se se ameliorează rapid la administrarea de antiinflamatorii. De asemenea, să nu uităm o altă cauză a durerii toracică anterioare, și anume zona zoster: o infamație pe traiectul nervilor, determinată de infecția cu virusul varicelo-zoster. Aceasta este o cauză de durere extrem de violentă și este însoțită de apariția unei erupții veziculare specifice. Și în final, durerea de piept este relativ frecvent întâlnită în tulburările însoțite de anxietate, atacurile de panică sau hiperventilație, când se asociază cu senzație de amorțeală, tremurături, palpitații sau dificultate la respirat.
În concluzie, este esențial să apelăm imediat la medic dacă durerea de piept a survenit brusc, este intensă, cu caracter de constricție, apăsare, strivire, este localizată retrosternal (sub stern), iradiază în umăr, brațul stâng sau în spate, se însoțește de dificultate la respirat, tulburări ale ritmului cardiac, transpirații, scăderea tensiunii arteriale.
Cu mare probabilitate vorbim de debutul unui infarct de miocard; cu cât mai precoce este diagnosticul și tratamentul aplicat, cu atât prognosticul va fi mai bun. Însă indiferent de caracterul durerii de piept și de manifestările asociate, doar evaluarea medicală specifică ne va putea spune că ne aflăm în fața unei dureri banale pe care putem să o tratam cu medicație antialgică obișnuită sau e vorba de o afecțiune cardiacă, ori pulmonară ce impune o atenție medicală sporită.
