Expresia „ești ceea ce mănânci” se bazează pe ideea că alimentele pe care le consumăm au un impact direct asupra sănătății noastre fizice și mintale și, prin urmare, ne influențează și chiar ne modelează. Acestea ar trebui să ne aducă atât sănătate, cât și stare de bine și chiar fericire. Acesta este sensul de bază al expresiei „ești ceea ce mănânci”.
Conceptul sugerează că nutrienții și substanțele pe care le consumăm prin intermediul dietei noastre joacă un rol-cheie în determinarea stării noastre generale de sănătate, a nivelului de energie, a dispoziției și chiar a aspectului nostru fizic.
Asocierile dintre plăcerea de a trăi, alimentele pe care le consumăm și sănătate sunt cunoscute de secole. Aceste relații au fost bine rezumate de gastronomul francez Anthelme Brillat-Savarin, când a scris în 1825: „Spune-mi ce mănânci și îți voi spune cine ești".
Corpul nostru se schimbă în funcție de ceea ce mâncăm de-a lungul timpului. Consumul unei alimentații sănătoase, echilibrate și bogate în nutrienți esențiali poate contribui la îmbunătățirea stării noastre de sănătate, în timp ce o alimentație bogată în junk food, zahăr și grăsimi nesănătoase poate avea efecte negative asupra sănătății. De asemenea, organismul nostru se schimbă pe măsură ce creștem și îmbătrânim, iar nevoile nutriționale se modifică, motiv pentru care este important să fim atenți la ceea ce mâncăm și să ne ajustăm dietele după cum este necesar.
Relația noastră cu alimentele este complexă, dar consensul este că alimentele ar trebui să susțină atât bunăstarea fizică, cât și pe cea mintală și că modelul de alimentație care are cele mai mari șanse de a obține acest rezultat este unul care este mai bogat în proteine de calitate, fructe, legume, grăsimi sănătoase și cereale integrale, limitând în același timp grăsimile saturate și zahărul adăugat.
De asemenea, accentul ar trebui pus pe o abordare pozitivă a alegerii alimentelor pe baza preferințelor personale și culturale, mai degrabă decât pe o abordare negativă prin evitarea alimentelor. De aceea, dietele la modă, restrictive, rareori sunt sustenabile și nu aduc nici sănătate, nici fericire și pot chiar contribui la dezvoltarea sau exacerbarea tulburărilor alimentare.
Cu toate acestea, ideea că „ești ceea ce mănânci” este o simplificare și nu ar trebui să fie luată prea literal. Mulți alți factori, cum ar fi genetica, exercițiul fizic, gestionarea stresului în societatea modernă și mulți alți factorii de mediu joacă, de asemenea, un rol în determinarea sănătății și bunăstării noastre. Dar, a fi atenți la ceea ce mâncăm și a alege alimente nutritive și sănătoase este un pas important către promovarea stării de sănătate în general.
O alimentație sănătoasă, indiferent de vârstă
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, alimentația sănătoasă conține: fructe, legume, leguminoase (mazăre, fasole, năut, linte), nuci și cereale integrale; cel puțin 400 g (5 porții) de fructe și legume pe zi. Cartofii, cartofii dulci sau alte rădăcinoase bogate în amidon nu sunt clasificate în această clasă de fructe și legume.
Mai puțin de 10% din totalul aportului energetic ar trebui să provină din zaharuri adăugate (pentru o dietă de 2000 kcal/zi, aceasta echivalează cu 50 g zahăr = 1 sticlă Coca Cola 500 ml), dar ideal ar fi mai puțin de 5% din totalul energetic. Aceste zaharuri pot fi adăugate industrial sau de consumatori, la gătire, în dulciuri, mâncare și sucuri, dar se găsesc și în mod natural în miere, siropuri naturale, sucuri de fructe, concentrate din sucuri de fructe.
Mai puțin de 30% din totalul energetic ar trebui să provină din grăsimi. Grăsimile nesaturate (din pește gras, avocado, nuci, semințe, ulei de măsline) sunt preferate. Se recomandă limitarea grăsimilor saturate (carne grasă, unt, smântână, ulei de palmier și cocos, brânză grasă etc.) la cel mult 10%. Grăsimile industriale sau trans (din mâncare procesată, fast food, snack food, margarine și creme tartinabile, mâncare congelată, pizza, prăjituri etc.) nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă.
De asemenea, OMS recomandă mai puțin de 5 grame sare (echivalentul unei lingurițe) pe zi și utilizarea sării iodate.
Alimentația sănătoasă, indiferent de vârstă, ar trebui să îndeplinească cele 5 criterii:
- adecvată: alimentele consumate ar trebui să aducă nutrienții esențiali energetici (carbohidrați, lipide și proteine), vitamine și minerale, precum și fibre și fitonutrienți în cantități suficiente pentru menținerea sănătății și a greutății corpului;
- echilibrată: nu trebuie să prevaleze un nutrient sau aliment în defavoarea altuia (respectarea proporțiilor între nutrienți) – aprox. 50% glucide, 30% lipide sănătoase și 20% sau 0,8-1 g proteine/kg corp. Nu se recomandă dietele dezechilibrate; acestea se fac doar cu acordul sau la recomandarea medicului/dieteticianului;
- controlată caloric: acest criteriu se referă la aportul energetic care trebuie să corespundă nevoilor metabolice, astfel încât să asigure controlul greutății corporale. Fiecare persoană are un necesar energetic care se calculează în funcție de rata metabolică bazală, ajustată în funcție de nivelul de activitate fizică: sedentar, activitate moderată sau intensă;
- moderată: atenție la posibilele excese alimentare precum sarea, zahărul și grăsimile. Se recomandă moderație, nu abstinență;
- variată: evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv, zi după zi, pentru perioade lungi de timp. Și alimentele sănătoase pot duce la exces energetic ce au drept consecință îngrășarea.
Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
