Fibroscopia reprezintă procedura medicală cu rol în diagnosticare, utilizată frecvent în cabinetul ORL pentru vizualizarea foselor nazale, rinofaringelui, faringelui și laringelui.
Fibroscopul este un tub flexibil, ce conține un sistem de ghidaj conectat printr-o fibră optică la o sursă de lumină rece și o cameră video de înaltă rezoluție, iar imaginile mărite sunt redate în timp real pe monitor și înregistrate în același timp, facilitând astfel examinarea corectă.
Când este indicată fibroscopia?
Aceasta investigație se poate efectua atât la copii, cât și la adulți, datorită disponibilității în Centrul ORL Arcadia a ambelor dimensiuni (cel de 2.5 mm – se utilizează la copii și la adulți, iar cel de 3.7 mm – conține un canal de lucru prin intermediul căruia se pot extrage diverși corpi străini sau se pot preleva biopsii).
Fibroscopia este indicată în vederea stabilirii cauzelor unor simptome atât nazale, cat si faringo-laringiene.
Fibroscopia poate fi realizată și ca examinare de primă intenție, dar este necesară atunci când nu pot fi bine vizualizate zonele nazale, faringiene și laringiene datorită unor particularități anatomice ale pacientului, ori în vederea unui control postterapeutic sau postoperator. De asemenea, sub control videofibroscopic, se pot extrage corpi străini localizați în aceste regiuni (oase de pește, semințe, bile etc.) sau se pot preleva biopsii nazo-faringo-laringiene.
Cum se realizează fibroscopia?
Fibroscopia se poate efectua în cabinetul ORL, fără a fi necesară o amenajare specială a acestuia.
Inițial, se explică pacientului cum va decurge aceasta investigație, iar, după acordul acestuia, se efectuează procedura prin introducerea fibroscopului în fiecare fosă nazală, avansând către rinofaringe. Ulterior, se coboară vertical în orofaringe și hipofaringe, cu vizualizarea laringelui.
Pe tot parcursul examinării, pacientul respiră liniștit, doar pe nas (împiedicând astfel ascensionarea vălului palatin), pentru vizualizarea structurilor anatomice în timpul respirației, iar, pentru vizualizarea mobilității corzilor vocale în fonație, la un moment dat, se cere pacientului să spună literele „e” sau „i”.
Uneori, în funcție de particularitățile anatomice ale pacienților, pot fi necesare utilizarea de decongestionante nazale sau aplicarea unui spray cu anestezic local (la pacienții reflexogeni).
Pregătirea pacientului
Fibroscopia nazo-faringo-laringiană cu tub flexibil este o manevră nedureroasă, durează puțin și nu necesită o pregătire anterioară a pacientului.
În mod excepțional, când situația o impune (copil agitat sau pacienți cu afecțiuni grave) această investigație poate fi efectuată și sub analgosedare. În aceste cazuri, se recomandă ca pacientul să nu consume alimente sau lichide cu câteva ore înainte.
Ce detectează fibroscopia?
Examinarea fibroscopică are aplicații pentru o gamă variată de simptome și ajută la detectarea cauzelor ce le provocă.
Printre acestea:
- rinite atrofice sau hipertrofice;
- deviații ale septului nazal;
- tulburări ale mirosului;
- epistaxis (sângerare nazală);
- vegetațiile adenoide („polipii” la copii);
- rinofaringita;
- faringolaringita;
- laringita;
- dispnee (lipsă de aer cu suspiciune de obstrucție la nivelul tractului respirator superior);
- disfonie persistentă (absolut necesară dacă aceasta persistă mai mult de 3 săptămâni);
- constricție laringiană;
- formațiuni tumorale nazale, faringiene, laringiene (prezența acestora și posibilitatea de a preleva biopsie);
- prezența de corpi străini la nivel nazal, faringian, laringian și extragerea acestora.
