Fumul de țigară reprezintă un amestec toxic, format dintr-un număr impresionant de compuși chimici (peste 4000) rezultați prin arderea frunzelor de tutun. Odată inhalat, ajunge în plămâni și de aici, prin intermediul sistemului cardiocirculator, în întreg corpul nostru. Această mixtură conține gaze, vapori necondensați și particule. Compoziția sa este influențată de tipul de tutun, lungimea țigării, temperatura de ardere, calitatea foiței de hârtie, a filtrului.
Cele mai nocive substanțe chimice din fumul de țigară sunt nicotina, hidrocarburile aromatice policiclice, monoxidul de carbon, bioxidul de carbon, aldehidele, fenolii, sterolii, nitrosaminele, acidul cianhidric, izotopii radioactivi etc.
Mortalitatea generală, atât la femeile, cât și la bărbații care fumează este de trei ori mai mare decât la nefumători. Sunt diagnosticate în principal afecțiuni cardiovasculare (infarctul de miocard și accidentul vascular cerebral), afecțiuni pulmonare și diverse tipuri de cancer. În Statele Unite ale Americii, 1 din 5 decese este cauzat de fumat. Speranța de viață a unui fumător este redusă în medie cu aproximativ 10 ani, iar oprirea fumatului înainte de vârsta de 40 de ani scade riscurile cu 90%.
Fumatul pasiv se însoțește, de asemenea, de un risc semnificativ privind cancerul bronhopulmonar și decesul prin afecțiuni cardiovasculare. Aproximativ 1,9 milioane de decese/an din totalul deceselor prin boala coronariană sunt cauzate de fumat sau de expunerea pasivă la fumul de țigară.
Substanțele chimice din fumul de țigară ajunse în corpul nostru, inițiază și grăbesc la nivelul arterelor procesul de ateroscleroză, ceea ce duce la rigiditatea, îngroșarea, îngustarea și în final ocluzia acestora. Scăderea nivelului de oxigen în sânge, odată cu inhalarea fumului de țigară, poate fi o primă cauză de declanșare a unui atac de cord sau de moarte subită. Acest proces de regulă evoluează lent, fără manifestări clinice evidente până la apariția de evenimente majore, cum ar fi angina pectorală, infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
Procesul de ateroscleroză favorizat de fumat interesează în principal aorta și vasele care pleacă din aortă: arterele coronare, arterele carotide și cerebrale, arterele renale, arterele membrelor inferioare.
Mecanismul prin care fumatul inițiază și accelerează aceste leziuni de tip aterosclerotic este unul complex și încă incomplet elucidat. Primul moment constă în apariția disfuncției endoteliale (endoteliul fiind stratul intern al arterei), apoi apar manifestări de tip inflamator, vasoconstricție arterială, depunerea exagerată a colesterolului „rău” (LDL colesterol), formarea de plăci de aterom, cu reducerea aportului de oxigen, în principal spre mușchiul inimii și creier, dar și în alte teritorii arteriale.
Gradul de afectare arterială depinde, pe lângă durata și intensitatea fumatului, și de asocierea cu alți factori de risc cardiovascular, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia, sedentarismul, obezitatea etc.
De asemenea, fumatul crește frecvența cardiacă, favorizează apariția aritmiilor, poate duce la hipertensiune arterială sau agravează una preexistentă, lezează valvele inimii și în final poate să determine insuficiență cardiacă.
Este deosebit de important ca pacientului fumator să i se explice clar și cu răbdare, ori de câte ori se prezintă într-un cabinet medical, care sunt riscurile fumatului, să fie încurajat să renunțe la fumat înainte de a ajunge să dezvolte afecțiuni grave. De altfel, este dovedit faptul că niciodată nu este prea târziu de a abandona acest obicei atât de dăunator. Multe procese induse de fumat sunt reversibile în timp. Se apreciază că după circa 15 ani de la ultima țigară, riscul general de afecțiuni se egalizează cu cel al unui nefumător.
În dorința de a renunța la fumat, pacientul poate apela la câteva soluții:
- tratamente de substituție pentru nicotină: spray nazal cu nicotină, plasturi cu nicotină, medicație non nicotină. Țigările electronice câștigă tot mai multă atenție, ca o alternativă la țigara tradițională, dar rezultatul în timp privind abandonul fumatului, ca și efectele secundare datorate conținutului lor necesită a fi evaluate încă.
- să evite situațiile trigger, care duc la fumat, precum petrecerile, stările de stres, consumul de cafea, alcool etc.;
- să întârzie sau să amâne aprinderea țigării cu cel puțin 10 minute sau mai mult, apoi să găsească ceva care să îi distragă atenția încă o perioadă de timp;
- să mestece ceva, atunci când simte nevoia de a aprinde o țigară: mestecă guma, mănâncă niște fructe, semințe etc.;
- să nu spună „doar încă una”, înseamnă doar să amâne abandonarea fumatului, nu va putea rezolva problema astfel;
- să facă exercițiu fizic, acesta îl va distrage de la nevoia de a fuma, chiar dacă este și de scurtă durată;
- poate să practice tehnici de relaxare, precum tehnici de respirație, yoga, masaj, muzică;
- să apeleaze la încurajarea familiei, prietenilor, grupurilor de suport;
- să își amintească frecvent beneficiile opririi fumatului: se va simți mai bine, va fi mai sănătos, nu îi va mai expune pe cei dragi, va economisi bani.
Singura soluție pentru evitarea riscurilor ce duc la afecțiuni cardiovasculare o constituie oprirea fumatului. Se recomandă consultul cardiologic pentru diagnosticare și tratare precoce, mai ales că fumatul produce și alte afecțiuni mai puțin cunoscute și de regulă neglijate de pacienți. Pentru programare, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
