Fumul de tutun este compus din până la 4000 de compuși activi, majoritatea fiind toxici fie prin expunerea acută, fie pe termen lung. Mulți dintre acești compuși sunt, de asemenea, toxici pentru țesuturile oculare, afectând ochiul în principal prin mecanisme ischemice și oxidative.
Atât dezvoltarea cataractei, cât și a degenerescenței maculare legată de vârstă, principalele cauze ale afectării vizuale severe și ale orbirii sunt accelerate direct de fumat. Alte tulburări oculare frecvente, cum ar fi ischemia retiniană, neuropatia optică ischemică anterioară și oftalmopatia Graves sunt, de asemenea, semnificativ legate de acest obicei dăunător. Fumatul este foarte iritant și pentru mucoasa conjunctivală, afectând și ochii nefumătorilor prin expunere pasivă.
Fumatul și sindromul de ochi uscat
Sindromul de ochi uscat apare atunci când ochiul nu are o cantitate suficientă de lacrimi sau atunci când calitatea acestora este modificată. Fumatul la persoanele cu sindrom de ochi uscat crește probabilitatea de apariție a simptome precum senzația de corp străin, usturime, arsură sau ochi roșii.
Fumatul și cataracta
Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului, fiind principala cauză de orbire la nivel mondial. În timp ce chirurgia este singura opțiune eficientă de tratament disponibilă, identificarea factorii de risc poate fi utilă în stabilirea măsurilor preventive.
Fumatul crește de 3 ori riscul de apariție a cataractei nucleare și a celei subcapsulare posterioare, iar stoparea fumatului reduce acest risc. Fumătorii sunt mai predispuși la o dietă incorectă și la un consum ridicat de alcool, care reprezintă factori de risc importanți pentru cataractă. Fumul de țigară conține metale grele, cum ar fi cadmiul, plumbul și cuprul, care prin acumulare în cristalin produc toxicitate. Nu s-a demonstrat vreo asociere între fumatul pasiv și cataractă.
Există o relație dependentă de doză între cantitatea cumulativă de fumat și riscul de a dezvolta cataractă nucleară, fumătorii înrăiți fiind mai expuși riscului decât alte grupuri.
Un studiu prospectiv pe 30 ani a arătat că persoanele care au fumat mai mult de 20 țigarete/zi în momentul examinării au avut un risc substanțial mai mare de a dezvolta opacifieri nucleare decât nefumătorii. O durată lungă de fumat reprezintă o altă amenințare. S-a demonstrat că riscul de a dezvolta opacifiere nucleară scade la subiecții care nu mai fumează de 10 ani sau mai mult. Fumatul poate impune indirect stres oxidativ suplimentar la nivelul cristalinului prin reducerea nivelului de nutrienți cu capacități antioxidante, cum ar fi acidul ascorbic și nicotinamida.
Fumatul și degenerescența maculară legată de vârstă
Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este principala cauză ce afectează ireversibil acuitatea vizuală la persoanele în vârstă, afectând circa 30-50 de milioane de persoane la nivel mondial. DMLV este o afecțiune degenerativă frecventă, cronică, progresivă a maculei, caracterizată prin scăderea acuității vizuale centrale. Cei mai importanți factori de risc de mediu sunt fumatul și obezitatea.
Această afecțiune apare atunci când o anumită zonă a retinei, numită maculă, este afectată determinând pierderea vederii centrale cu imposibilitatea de a percepe detaliile fine, vederea periferică (laterală) rămânând normală. Uneori medicația sau injecțiile intravitreene cu agenți anti-VEGF pot ajuta anumite persoane cu DMLV să nu își piardă complet vederea, dar nu există un tratament curativ. Studiile arată că fumătorii activi și foștii fumători au avut un risc statistic crescut de DMLV comparativ cu cei care nu au fumat niciodată.
Fumatul și oftalmopatia Graves
Factorii de risc pentru oftalmopatia tiroidiană includ un istoric familial pozitiv, fumatul, stresul și un hipotiroidism slab controlat în urma tratamentului cu iod radioactiv. Factorii de prognostic privind complicațiile severe în boala oculară tiroidiană includ sexul masculin, vârsta înaintată, fumatul și debutul rapid al orbitopatiei. Fumatul este puternic corelat atât cu dezvoltarea afectării oculare tiroidiene, cât și cu severitatea acesteia.
O mare parte dintre pacienții cu boală Graves prezintă tulburări oculare subclinice. S-a investigat pe larg legătura dintre fumat și oftalmopatia Graves. Nu au fost raportate consecvent creșterea nivelului seric al tiroxinei și a anticorpilor anti-receptori TSH la fumătorii cu oftalmopatie Graves. Cu toate acestea, fumătorii cronici tind să aibă niveluri ușor mai mici ale TSH și crescute de tiroglobulină.
S-a demonstrat că oftalmopatia Graves a apărut mai mult la fumători comparativ cu nefumătorii. Frecvența fumatului s-a corelat și cu severitatea tulburărilor oculare, astfel pacienții cu boala Graves care fumează mai multe țigarete pe zi au avut afectare oculară mai severă.
Dovezile studiilor experimentale și epidemiologice susțin asocierea dintre fumat și oftalmopatia Graves. Fumatul crește riscul de oftalmopatie Graves și agravează negativ evoluția clinic și răspunsul la tratament.
Fumatul și glaucomul
Glaucomul este o neuropatie optică asociată cu modificări caracteristice ale câmpului vizual pentru care o presiune intraoculară ridicată reprezintă principalul factor de risc. Glaucomul este o afecțiune oculară frecventă și gravă. În special glaucomul primitiv cu unghi deschis (GPUD) se asociază cu o pierdere a vederii asimptomatică, dar ireversibilă datorată afectării nervului optic.
Studiile arată că există o corelație slabă între fumat și presiunea intraoculară, rezultatele stârnind controverse. Un studiu caz-control a aratat că fumătorii de țigarete sunt mai predispuși la glaucom decât nefumătorii. Dimpotrivă, alt studiu populațional de 4926 subiecți nu a relevant nicio diferență în frecvența glaucomului în relație cu fumatul.
Fumatul de țigarete poate fi unul dintre factorii de mediu ce afectează nervul optic și crește riscul de glaucom. Un studiu al dinamicii umorii apoase a arătat o creștere a presiunii intraoculare cu 5 mmHg imediat după fumat. Vasoconstricția selectivă ar putea conduce la o creștere a presiunii venoase episclerale, împiedicând drenajul.
Fumatul poate fi un factor de risc evitabil pentru glaucom, dar rezultatele conflictuale obișnuite din diferite investigații ale efectului fumatului asupra presiunii intraoculare nu au stabilit o cauzalitate între cele două. Fumatul, dacă este continuat, poate perpetua leziuni oculare suplimentare și poate duce la orbire permanentă. Se recomandă renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv pentru a minimiza efectele nocive ale acestuia asupra ochilor.
Consultul oftalmologic periodic este cu atât mai mult indicat în cazul fumătorilor. Pentru programare, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
