Herpangina este o afecțiune virală acută, frecvent întâlnită în copilărie. Apare cel mai des la copii până în 5 ani. Virusul care determină această infecție este Coxackie grup A, însă și alte virusuri pot fi implicate – Coxackie grup B, enterovirus 71. Infecția se traduce prin leziuni veziculare și ulcerative ale mucoasei bucofaringiene.
Contagiozitatea este mare, motiv pentru care afecțiunea este des întâlnită în colectivități de copii (școli, creșe, grădinițe). Boala apare mai frecvent vara și toamna.
Modalitatea de transmitere poate fi atât calea digestiva, fecal-orală (contactul cu obiecte contaminate), cât și cea respiratorie (prin picături mici de salivă, strănut, tuse).
Virusul poate supraviețui pe suprafețe, obiecte, jucării câteva zile.
Care sunt simptomele herpanginei?
Herpangina se caracterizează prin apariția brutală a febrei înalte (39-40 grade Celsius), cefalee, tulburări de apetit, disfagie (dureri în gât), uneori vărsături.
La 2 zile de la debut, apar papule de 1-2 mm ce devin vezicule înconjurate de un halou eritematos. Acestea se regăsesc la nivelul pilierilor amigdalieni, palatului moale și amigdalelor și nu depășesc diametrul de 5 mm. În următoarele 24 ore, acestea se transformă în ulcerații care se vindecă într-un interval de 1-7 zile. În această perioadă, copilul poate refuza alimentația întrucât aceste leziuni provoacă disconfort și sunt dureroase.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul se pune pe aspectul clinic sugestiv (prezența la nivelul palatului moale și pilierilor amigdalieni a unor vezicule mici, care se pot rupe și transforma în mici ulcerații). Examenele biologice nu sunt, în general, necesare.
Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu gingivostomatita herpetică (infecția cu virus herpetic, care se diferențiază prin distribuția veziculelor), boala gură-mână-picior.
Tratamentul se adresează simptomelor.
Pentru scăderea febrei, se administrează antitermice (ibuprofen, paracetamol). Durerea de gât se tratează cu antiseptice bucogaringiene, care conțin și anestezic local. Fiind o infecție virală, nu necesită antibioticoterapie.
Se recomandă hidratare corespunzătoare (ceai, apă, compot, lapte).
Complicațiile sunt foarte rare (miocardită, pericardită, meningită, encefalită). Cea mai frecventă este, însă, deshidratarea, apărută pe fondul lipsei de aport.
Infecția conferă imunitate de lungă durată, însă copilul poate avea episoade repetate provocate de alte virusuri Coxackie de grup A sau alte enterovirusuri.
Măsuri de prevenție
Pentru prevenirea răspândirii acestei afecțiuni, recomandăm:
- izolarea la domiciliu a copiilor bolnavi;
- spălatul pe mâini cu apă și săpun înainte de masă și după folosirea toaletei/oliței;
- acoperirea gurii atunci când cel mic tușește sau strănută, pentru a împiedica răspândirea virusului.
