Herpangina este o afecțiune virală acută, frecvent întâlnită în copilărie și apare cel mai des la copiii cu vârsta de până la 5 ani. Virusul responsabil este, de obicei, Coxsackie din grupul A, însă și alte virusuri pot fi implicate: Coxsackie grup B sau enterovirusul 71. Infecția se manifestă prin leziuni veziculare și ulcerative la nivelul mucoasei bucofaringiene.
Modalități de transmitere
Contagiozitatea este ridicată, motiv pentru care afecțiunea apare frecvent în colectivități de copii (creșe, grădinițe, școli). Herpangina este mai des întâlnită în sezonul cald, vara și toamna.
Transmiterea se face prin:
- cale digestivă (fecal-orală): prin contact cu mâini, jucării sau obiecte contaminate;
- cale respiratorie: prin secreții nazale, salivă, tuse sau strănut.
Virusul poate supraviețui pe suprafețe, obiecte sau jucării timp de câteva zile, ceea ce explică ușurința cu care se propagă în colectivități.
Care sunt simptomele herpanginei?
Herpangina debutează brusc, cu febră înaltă (39-40°C), cefalee, scăderea apetitului, dureri la înghițire (disfagie) și uneori vărsături. La aproximativ două zile de la debut apar papule de 1-2mm, care se transformă în vezicule înconjurate de un halou eritematos. Acestea se localizează la nivelul pilierilor amigdalieni, palatului moale și amigdalelor și nu depășesc, de obicei, 5mm în diametru. În următoarele 24 de ore, veziculele se ulcerează și se vindecă spontan în 1–7 zile.
În această perioadă, copilul poate refuza alimentația, deoarece leziunile sunt dureroase și provoacă disconfort semnificativ.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul este clinic, bazat pe aspectul tipic al leziunilor (vezicule mici la nivelul palatului moale și pilierilor amigdalieni, care ulterior se transformă în ulcerații). În general, investigațiile de laborator nu sunt necesare.
Diagnosticul diferențial se face cu gingivostomatita herpetică (produsă de virusul herpes simplex, cu o altă distribuție a leziunilor) și cu boala gură–mână–picior.
Tratamentul este simptomatic:
- Pentru scăderea febrei se administrează antitermice (ibuprofen sau paracetamol).
- Durerea de gât se ameliorează cu antiseptice bucofaringiene, care pot conține și anestezic local.
- Fiind o infecție virală, nu necesită antibioticoterapie.
- Se recomandă hidratare corespunzătoare (ceai, apă, compot, lapte).
Complicațiile sunt rare (miocardită, pericardită, meningită, encefalită). Cea mai frecventă este deshidratarea, apărută pe fondul scăderii aportului lichidian.
Infecția conferă imunitate de lungă durată, însă copilul poate prezenta episoade recurente determinate de alte tulpini de virusuri Coxsackie sau enterovirusuri.
Măsuri de prevenție
Pentru a preveni răspândirea infecției, se recomandă:
- izolarea la domiciliu a copilului bolnav până la remiterea simptomelor;
- spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, înainte de masă și după folosirea toaletei sau oliței;
- curățarea și dezinfectarea jucăriilor și a suprafețelor frecvent atinse;
- acoperirea gurii și nasului atunci când copilul tușește sau strănută, pentru a preveni transmiterea virusului;
- evitarea contactului apropiat cu alți copii în perioada acută a bolii.
Până în prezent, nu există un vaccin specific împotriva virusurilor Coxsackie, însă măsurile de igienă rămân cea mai eficientă metodă de prevenire.
Pentru un diagnostic complet și un tratament adecvat, se recomandă un consult de specialitate. Pentru programare, ai la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
