Articole medicale

07.05.2025

Impactul laptelui matern asupra microbiotei intestinale a sugarului

Consilier Catrinel Popa

Consilier în alăptare LCCE Neonatologie

Impactul laptelui matern asupra microbiotei intestinale a sugarului
Impactul laptelui matern asupra microbiotei intestinale a sugarului

Microbiota intestinală umană este un ecosistem complex și dinamic, format din 300-500 de specii diferite de bacterii, care joacă un rol esențial în sănătatea gazdei. Aceasta influențează nutriția, protecția împotriva agenților patogeni și dezvoltarea sistemului imunitar. În primele luni de viață, unul dintre cei mai importanți factori care modelează microbiota intestinală este tipul de hrănire – lapte matern sau formulă de lapte.

Colonizarea microbiană și importanța sa în dezvoltarea sugarului

Perioada neonatală este crucială pentru colonizarea intestinală, un proces care influențează microbiota intestinală pe termen lung și sănătatea pe tot parcursul vieții. Deși fătul este considerat steril, colonizarea intestinului începe imediat după naștere prin contactul cu vaginul matern și mediul înconjurător. Primele săptămâni de viață sunt esențiale pentru stabilirea echilibrului microbiomului, acest proces fiind influențat de mai mulți factori, inclusiv:

  • tipul de naștere (vaginală sau prin cezariană);
  • dieta sugarului (alăptare exclusivă sau hrană pe bază de formulă);
  • utilizarea antibioticelor;
  • mediul în care este crescut copilul.

Studiile recente arată că laptele matern joacă un rol esențial în dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase, având efecte benefice pe termen lung asupra sănătății sugarului.

Laptele matern, standardul de aur în nutriția sugarului

Laptele matern este considerat cel mai valoros aliment pentru nou-născuți, fiind un fluid biologic complex, adaptat perfect nevoilor nutriționale ale sugarului. Pe lângă aportul de nutrienți, acesta oferă și factori bioactivi cu rol protector:

  • imunoglobuline și citokine, care întăresc sistemul imunitar; citokinele intervin în mecanismele inflamației și în apărarea contra agenților infecțioși, în apărarea antitumorală, în șocul septic;
  • oligozaharide prebiotice, care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice;
  • lizozim și lactoferină, cu efecte antimicrobiene puternice; lizozimul are capacitatea de a distruge peretele celular al bacteriilor Gram-pozitive, iar lactoferina este o proteină din lapte care leagă fierul, susține imunitatea, luptă împotriva infecțiilor, reduce inflamația și protejează celulele;
  • peptide antimicrobiene, care inhibă dezvoltarea agenților patogeni.

Aceste componente contribuie la protecția sugarilor împotriva infecțiilor și la dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase, reducând riscul de afecțiuni alergice și autoimune pe termen lung.

Compararea microbiotei la sugarii hrăniți cu lapte matern și formulă

Un studiu efectuat la Spitalul de Femei Arante din Seul, Coreea a comparat microbiota intestinală a sugarilor hrăniți exclusiv cu lapte matern cu cea a sugarilor hrăniți cu formulă de lapte. Cercetătorii au colectat probe de fecale de la 20 de nou-născuți sănătoși, născuți prin naștere vaginală și au utilizat tehnici avansate de secvențiere a ADN-ului pentru a analiza comunitățile microbiene intestinale.
Rezultatele au arătat diferențe semnificative între cele două grupuri:

  • sugarii hrăniți exclusiv cu lapte matern au avut o diversitate microbiană mai mare și un echilibru optim între bacteriile benefice și cele potențial dăunătoare;
  • sugarii hrăniți cu formulă de lapte au prezentat un microbiom intestinal mai sărac, cu o dominare a bacteriilor potențial patogene.

Aceste descoperiri subliniază faptul că alăptarea exclusivă în primele luni de viață contribuie la o microbiotă intestinală mai sănătoasă, reducând riscul de infecții, alergii și afecțiuni gastrointestinale pe termen lung.

Pentru a analiza microbiota intestinală, cercetătorii au utilizat pirosecvențierea ARNr 16S, o tehnică avansată care permite identificarea precisă a bacteriilor intestinale. Acest tip de analiză oferă o imagine detaliată a ecosistemului microbian și ajută la înțelegerea modului în care dieta influențează compoziția microbiotei intestinale.

Concluzii și implicații pentru practica medicală

Studiile recente confirmă importanța laptelui matern în dezvoltarea unei microbiote intestinale sănătoase și în protecția împotriva bolilor infecțioase. În spitale, promovarea alăptării ar trebui să fie o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății nou-născuților.

Prin promovarea alăptării, putem contribui la dezvoltarea unei generații mai sănătoase, cu un sistem imunitar puternic și o microbiotă intestinală echilibrată.