Helicobacter pylori este o bacterie Gram-negativă spiralată, cu flageli la un pol, care o ajută să se localizeze în stratul profund al stomacului uman. La acest nivel, prin secreția unor toxine, determină atât reducerea mecanismelor de apărare locală, cât și modificări ale secreției acide gastrice (frecvent hiperclorhidrie), cu apariția ulterioară a unei reacții inflamatorii ce stă la baza unor afecțiuni gastro-intestinale frecvente.
Infecția cu Helicobacter pylori este foarte frecventă, aproximativ 70% din populația României fiind infectată. Transmiterea infecției se face pe cale fecal-orală, oral-orală, sursa de infecție fiind omul, apa sau alimentele contaminate. Infectarea se produce adesea în copilărie. Infecția cu Helicobacter pylori este cronică. Odată apărută, în absența tratamentului specific, persistă toată viața.
Rolul infecției cu Helicobacter pylori în bolile gastro-intestinale, dar și în unele extra-digestive, a fost clar demonstrat, deși trebuie specificat că o mare parte din cei infectați rămân toată viața asimptomatici.
Persoanele infectate au risc mai mare de a face ulcer duodenal, ulcer gastric, gastrită sau chiar cancer gastric, Helicobacter pylori fiind recunoscut drept carcinogen de gradul I de Agenția internațională de luptă contra cancerului. În evoluția către cancer contribuie, desigur, și factori ce țin de virulența bacteriei, dar și de gazdă deoarece doar o mică proporție dintre pacienții cu gastrită cronică Helicobacter pylori pozitivă dezvoltă cancer gastric.
Tabloul clinic al infecției cu Helicobacter pylori este variabil. Majoritatea pacienților sunt asimptomatici sau prezintă manifestări precum durere epigastrică, greață, vărsături, disconfort în etajul abdominal superior, meteorism abdominal, senzație de sațietate precoce etc. În caz de complicații pot să apară așa-numitele „semne de alarmă”: scădere ponderală, anemie, hemoragie digestivă superioară.
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori
Diagnosticul infecției cu Helicobacter pylori se face prin metode directe (invazive) și indirecte (neinvazive).
Metodele directe presupun efectuarea unei endoscopii digestive superioare cu biopsie din mucoasa gastrică din care Helicobacter pylori este evidențiat histologic, prin testul rapid la urează sau prin cultură. Cultura din biopsia gastrică este rezervată infecțiilor cu H. pylori rezistente la tratament, pentru testarea sensibilității la antibiotice. Testul rapid la urează are avantajul că oferă rezultatul pe loc, în camera de endoscopie.
Endoscopia digestivă superioară este indicată pentru a evidenția leziunile care pot fi cauzate de Helicobacter pylori (gastrită, ulcer), în special la pacienții cu risc crescut de complicații (pacienți cu boli cronice în tratamente cu aspirină, AINS, istoric de cancer in familie etc). În plus, are avantajul examinării complete a tubului digestiv superior.
Metodele indirecte nu presupun endoscopie și evidențiază infecția cu H. pylori prin testarea unor produse biologice (gaze respiratorii, sânge, fecale, salivă).
Detectarea anticorpilor H. pylori în sânge este frecvent utilizată, dar această metodă nu poate fi utilizată pentru controlul eficienței terapiei de eradicare deoarece anticorpii anti-Helicobacter pylori de tip IgG persistă în ser după eradicare chiar mai mult de 3 ani.
Testarea antigenului în scaun este o metodă neinvazivă precisă ce poate fi utilizată pentru diagnosticul infecției și verificarea eradicării H. pylori.
Trebuie menționat că pentru majoritatea testelor este necesară întreruperea tratamentelor cu inhibitori de pompă de protoni cu 2 săptămâni înaintea testării pentru infecție cu HP, deoarece tratamentul determină scăderea densității bacteriilor și interferă cu rezultatul. De asemenea, antibioticele trebuie oprite cu cel puțin 4 săptămâni înaintea testării.
Cum se tratează infecția cu Helicobacter pylori?
Scopul tratamentului este eradicarea infecției cu Helicobacter pylori, definită prin absența bacteriei la o lună de la finalizarea tratamentului. Reinfectarea este posibilă, rate de 10% sau mai mult au fost raportate.
Tratamentul de eradicare se face prin asocierea a cel puțin 2 antibiotice din diferite clase, la care se adaugă obligatoriu și inhibitori de pompă de protoni și, uneori, săruri de bismut pentru o perioadă de 10-14 zile. Monoterapia nu determină rezultate.
Testarea eradicării este indicată să fie făcută la cel puţin 4 săptămâni de la terminarea tratamentului, iar testarea sensibilității prin antibiogramă poate fi utilă în zonele cu rezistență crescută la antibiotice și rate reduse de eradicare.
Eradicarea infecției Helicobacter pylori oferă beneficii clare, cu ameliorarea simptomatologiei la un număr semnificativ de pacienți, scade frecvența ulcerului, vindecă gastrita acută, reduce riscul dezvoltării cancerului gastric.
Ținând cont de uzul crescut de antibiotice în ultimii ani și de schemele de tratament incorect urmate s-a constatat o scădere a ratelor de răspuns la tratament din cauza apariției de tulpini rezistente. De aceea, tratarea infecției este indicat sa se facă la indicația medicului, individualizat, având în vedere riscurile și beneficiile terapiei antibiotice.
Pentru programare, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
