Inflamația tractului digestiv: gastroenterita și colita

Gastroenterita și colita sunt două afecțiuni care implică inflamația tractului digestiv. Deși ambele pot provoca dureri abdominale și diaree, acestea au adesea cauze diferite și pot necesita abordări diferite de diagnostic și tratament.

Gastroenterita este o inflamație a stomacului și a intestinelor, care apare de obicei din cauza unei infecții virale sau bacteriene. Cel mai frecvent simptom este diareea, care poate varia de la ușoară la severă. Alte simptome frecvent întâlnite sunt greața și vărsăturile. Recuperarea poate fi adesea fără tratament, hidratarea fiind extrem de importantă în procesul de vindecare.

Colita este o inflamație a intestinului gros (colonul). Majoritatea cazurilor de colită sunt cronice, iar factorii de risc pot fi genetici sau toxici. Cu toate acestea, unele cazuri pot fi acute și pot apărea din cauza infecțiilor, cum ar fi Clostridium difficile.
De asemenea, în cea mai mare parte a pandemiei, simptomele principale raportate ale COVID-19 au fost tusea persistentă și febra. Pe măsură ce numărul de cazuri a crescut și au apărut noi tulpini, au apărut noi simptome, iar conform studiilor 53% dintre persoanele spitalizate cu COVID-19 au prezentat cel puțin un simptom gastrointestinal în timpul bolii. Pe măsură ce pandemia continuă și oamenii de știință învață mai multe despre boală, impactul COVID-19 asupra intestinului devine din ce în ce mai clar. Printre simptomele digestive legate de infecția COVID-19 se regăsesc greața și vărsăturile, inapetența, scaunele diareice sau durerile abdominale.

Asemănări și diferențe între cele două afecțiuni

Gastroenterita și colita prezintă unele asemănări. Ambele afecțiuni rezultă din inflamația tractului digestiv, implică intestinul gros și provoacă simptome care includ diaree și dureri abdominale sau crampe.

Cu toate acestea, există câteva diferențe cheie între cele două afecțiuni. Acestea includ:

• Localizarea inflamației: gastroenterita implică stomacul și intestinele, în timp ce colita implică doar colonul.
• Simptome: pacienții cu gastroenterită pot prezenta greață și vărsături, în timp ce pacienții cu colită pot prezenta diaree cu sânge.
• Cronicitate: gastroenterita este o afecțiune acută, cu debut și evoluție de scurtă durată, în timp ce colita este mai mult o afecțiune cronică.
• Tratament: gastroenterita se poate trata de la sine cu automedicație sau cu terapie de scurtă durată recomandată de medicul de familie, în timp ce colita poate necesita îngrijiri medicale și investigații de specialitate.

Cauzele gastroenteritei și ale colitei

Gastroenterita este o boală infecțioasă pe care o pot provoca virușii, bacteriile sau paraziții.

• Norovirusul este de obicei cauza, dar ar putea fi implicați și alți viruși, inclusiv: rotavirus, adenovirus, astrovirus. De asemenea, la pacienții imunocompromiși, viruși suplimentari (de exemplu, citomegalovirus, enterovirus) pot provoca gastroenterită.
• Gastroenterita bacteriană este mai puțin frecventă decât cea virală. Bacteriile provoacă gastroenterită prin mai multe mecanisme. Bacteriile cel mai frecvent implicate sunt Campylobacter, Clostridium difficile, Escherichia coli, Salmonella, Shigella, stafilococi (care provoacă intoxicații alimentare cu stafilococi).
• Paraziții cel mai frecvent implicați sunt Giardia și Cryptosporidium.

Colita poate fi provocată de infecții, boli inflamatorii intestinale, ischemie, radiații, anumite medicamente și reacții anormale ale sistemului imunitar.

Cel mai frecvent tip de colită este colita ulcerativă, care provoacă ulcerații la nivel intestinal. Inflamația se poate extinde de la rect la mucoasa interioară a colonului.

Cauzele colitei ulcerative nu sunt complet elucidate, dar ar putea implica:

• genetica;
• un microbiom intestinal alterat;
• reacții imune anormale;
• cauze de mediu.

Alte tipuri de colită sunt:

• Boala Crohn;
• colita microscopică, care are două subtipuri: limfocitară și colagenoasă;
• colita ischemică, care apare din cauza fluxului sanguin redus către colon;
• colita pseudomembranoasă, care este adesea rezultatul unei infecții cu bacterii Clostridium difficile;
• colita provocată de Citomegalovirus, o tulpină comună a virusului herpes.

Simptomele gastroenteritei și ale colitei

Cele două afecțiuni se manifestă prin următoarele simptome:

Diagnosticarea gastroenteritei și a colitei

Diagnosticul gastroenteritei este clinic sau prin cultură de scaun, deși testarea reacției în lanț a polimerazei și testele imunologice sunt din ce în ce mai utilizate.

Majoritatea episoadelor de gastroenterită sunt autolimitate, dar provoacă simptome incomode. Deshidratarea este de obicei ușoară în cazul adulților sănătoși, dar poate fi gravă pentru copii, pacienții vârstnici, cei imunodeprimați sau cu comorbidități importante asociate. Tratamentul este simptomatic, deși unele infecții parazitare și unele bacteriene necesită o terapie antiinfecțioasă specifică.

Diagnosticul colitei include atât o examinare clinică amănunțită, cât și o serie de explorări biologice, imagistice și anatomopatologice.

Prevenirea gastroenteritei și a colitei

Uneori nu este posibil să prevenim apariția colitei. Cu toate acestea, putem ajuta la prevenirea formelor infecțioase de colită și gastroenterite virale urmând practici de igienă de bază, inclusiv:

• spălarea temeinică a mâinilor cu apă și săpun după utilizarea toaletei, a schimbării scutecelor și înainte de a manipula alimente sau de a vizita o unitate medicală;
• dezinfectarea suprafețelor de baie și bucătărie;
• folosirea mănușilor de unică folosință și spălarea mâinilor după contactul cu o persoană bolnavă;
• spălarea lenjeriei de pat și a hainelor unei persoane bolnave cu săpun și înălbitor cu clor.

Când să contactăm medicul?

Orice persoană care dezvoltă diaree și are simptome de deshidratare trebuie să solicite imediat asistență medicală deoarece deshidratarea severă poate necesita tratament în spital.

Persoanele cu următoarele simptome ar trebui să contacteze imediat un medic:

• diaree care durează mai mult de 2 zile;
• vărsături frecvente;
• febră mare;
• durere severă în abdomen sau rect;
• scaune negre, gudronate;
• scaune cu sânge roșu aprins sau mucus;
• slăbiciune sau oboseală excesivă.

Vârstnicii, femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau cu alte afecțiuni de sănătate ar trebui, de asemenea, să ceară sfatul medicului dacă au simptome de colită, gastroenterită sau deshidratare.