Studiile și medicina actuală susțin că alimentația din copilărie și din fiecare etapă ulterioară a vieții afectează cu siguranță sănătatea la vârsta adultă.
Există multe dovezi conform cărora nutriția din primii ani de viață influențează sănătatea la vârsta adultă. Creșterea, dezvoltarea și maturizarea rapidă a țesuturilor și organelor caracterizează primele 1 000 de zile de viață. Malnutriția (exces sau deficit) în această perioadă ar putea provoca modificări structurale ireversibile în țesuturile și organele în curs de dezvoltare prin mecanisme puțin cunoscute, care pot perturba metabolismul și depozitarea grăsimilor. Aceste modificări au fost raportate ca un factor de risc semnificativ pentru afecțiunile netransmisibile ale adulților, inclusiv înălțimea atinsă la vârsta adultă, obezitatea și sindromul metabolic, diabetul de tip 2, afecțiunile cardiovasculare și afectarea reproducerii. Intervențiile pentru evitarea afecțiunilor cronice la adulți trebuie să acorde prioritate nutriției în primii ani de viață.
De asemenea, malnutriția de la un moment dat poate avea un impact major asupra cursului ulterior al vieții unei persoane. În cazul copiilor care au fost sugari cu greutate mică la naștere, malnutriția rezultată din lipsa alăptarii la sân și alimentația necorespunzătoare în copilărie poate duce la malnutriție cronică și chiar poate afecta potențialul intelectual.
Fiecare etapă a vieții are probleme nutriționale esențiale. În copilărie și copilăria timpurie, de o importanță majoră sunt alăptarea și aportul corespunzător de zinc și fier. În adolescență trebuie să se pună accent pe aportul adecvat de calciu și vitamina D. Maturitatea și maturitatea târzie sunt caracterizate de necesitatea unei diete echilibrate, bogată în fructe și legume și de asigurarea necesarului energetic. În preconcepție/prenatal este esențial nivelul corespunzător de folați și acizi grași nesaturați EPA/DHA.
Un studiu efectuat pe șoareci sugerează că dacă se mănâncă prea multe grăsimi și zahăr în copilărie și nu se face mișcare, caracteristici ale dietei vestice plus sedentarism, se poate modifica microbiomul pentru toată viața, chiar dacă mai târziu se îmbunătățește stilul de viață, în sensul că se învață să se mănânce mai sănătos și se face sport. Rezultatul este apariția disbiozelor (creșterea bacteriilor patogene și scăderea bacteriilor benefice și/sau reducerea diversității microbiene), a bolilor inflamatorii intestinale, riscul crescut de alergii și sensibilități intestinale, creșterea riscului de boli metabolice etc.
Pe tot parcursul vieții, starea nutrițională precară poate afecta sănătatea unei persoane și poate chiar cauza apariția bolilor cronice. În consecință, este important să se identifice factorii care afectează starea nutrițională a copiilor și adolescenților și să se facă intervenții adecvate în toate etapele timpurii ale vieții prin implementarea unor politici bune de sănătate și prin promovarea educației nutriționale în școli și grădinițe.
Pentru programări, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
