Insomnia este cea mai frecventă tulburare de somn, afectând cel puțin 30% din populație de-a lungul vieții.
Principalele două aspecte ce caracterizează insomnia sunt dificultatea repetată în inițierea și menținerea somnului și tulburările calității somnului: întârzierea somnului peste 30 de minute, somn sub 6 ore, cel puțin 3 treziri/noapte, somn nesatisfăcător.
Nevoia de somn variază de la o persoana la alta; în medie, un adult doarme7 - 8 ore/noapte.Cea mai mare predispoziție pentru instalarea insomniei o au femeile, adulții de vârstă medie și vârstnicii, persoanele care lucrează în ture, pacienții cu afecțiuni medicale și psihiatrice.
De obicei, insomnia este tranzitorie, acută - debut de cel puțin o lună, cel mai frecvent asociată cu situații stresante (un nou loc de muncă, termene limită pentru anumite activități profesionale, examene, vești neplăcute etc.). Insomnia acută dispare dacă factorul precipitant nu mai e prezent sau dacă individul se adaptează factorului declanșator.
Insomnia cronică, pe de altă parte, are o durată mai mult de o lună și poate fi asociată cu o serie de patologii medicale și psihiatrice. Aceasta are drept consecințe timpi de reacție mai scăzuți, afectarea calității vieții, scăderea performanțelor ocupaționale și sociale.
Care sunt simptomele asociate insomniei?
- fatigabilitate/oboseala diurnă;
- scăderea capacității de concentrare;
- iritabilitate;
- pierderea motivației;
- somnolență diurnă (mai ales în situații monotone, non-stimulative).
Care sunt cauzele insomniei?
Factori externi
- stresul – preocuparea pentru job, școală, sănătate, familie, situație financiară, evenimente traumatice (deces rude /prieteni apropiați, divorț, șomaj);
- programul de lucru în ture / modificări de fus orar – ritmul circadian acționează ca un „ceas intern”, ghidând ciclul de somn, metabolismul și temperatura corpului. Întreruperea acestui ritm (prin lucrul în ture de noapte, modificări frecvente ale programului de lucru, călătorii) poate determina insomnie;
- obiceiurile de somn nesănătoase: program de somn dezorganizat, ațipiri în timpul zilei, activități cu caracter stimulator înainte de culcare, ambient neconfortabil (zgomot/ lumină excesivă, temperatura camerei prea ridicată sau prea scăzută, pat neconfortabil etc.), utilizarea patului pentru lucru, mâncat, privit la TV, stat la computer, jucat jocuri video chiar înainte de culcare;
- mesele copioase luate cu puțin timp înainte de culcare;
- consumul de produse cu conținut de cofeină (cafeaua, cola, ceai) după-amiaza sau seara.
Afecțiuni medicale
- sindroame cronice dureroase (artrita, artroze, neoplazii, fibromialgie);
- afecțiuni pulmonare obstructive (BPOC), astm bronșic;
- adenomul de prostată (nicturie);
- boala renală cronică (hemodializați);
- sindromul de oboseală cronică;
- hipertiroidia;
- afecțiuni cardiovasculare (hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă ș.a.);
- afecțiuni gastrointestinale (ulcer peptic, boala de reflux gastro-esofagian);
- bolile psihiatrice (depresie, anxietate, schizofrenie, faza maniacală a tulburării bipolare);
- afecțiuni neurologice (boala Parkinson și alte boli neurodegenerative - boala Alzheimer, atrofia multisistemică, demența Lewy, anumite tipuri de cefalee: cefaleea cluster, migrena, AVC, traumatismul cranio-cerebral, scleroza multiplă);
- dependența de alcool/droguri (atât în faza de intoxicație, cât și în sevraj).
Alte tulburări de somn
Sindromul picioarelor neliniștite, apneea de somn.
Medicamente
Administrarea de corticosteroizi, bronhodilatatoare, blocanți adrenergici centrali, amfetamine, anumite antidepresive activatoare, nicotina, suplimente alimentare pentru slăbit (pot avea în compoziție cofeină) etc.
Cum se evaluează pacientul cu insomnie?
La toți pacienții care se adresează cu această problemă este necesar un examen medical complet.
În continuare se vor realiza:
- anamneza somnului – referitoare la tipul de somn afectat, durata și evoluția, factorii declanșatori, programul de somn; se va aplica un chestionar de somn (Epsworth Sleepiness Scale), se va recomanda păstrarea unui jurnal de somn;
- evaluarea consumului de cafea, alcool, droguri, băuturi stimulante;
- evaluarea consumului de medicamente – beta blocante, clonidină, teofilină, anumite antidepresive, stimulante, tratamente homeopate ș.a.;
- polisomnografia - recomandată dacă se suspectează altă tulburare de somn (apnee de somn, parasomnie). Procedura înregistrează concomitent somnul, undele cerebrale, respirația și bătăile inimii, mișcările oculare și ale corpului.
Cum se tratează insomnia?
Tratamentul insomniei are ca obiective îmbunătățirea calității somnului și a simptomelor diurne.
Terapia cognitiv – comportamentală ajută la controlul și eliminarea gândurilor și acțiunilor negative care întrețin insomnia. Conform ghidurilor medicale, terapia cognitiv - comportamentală se recomandă ca primă linie de tratament.
Strategiile terapeutice includ: igienă adecvată a somnului, folosirea de tehnici de relaxare, restricția de somn.
Iată câteva sfaturi pentru o igienă adecvată a somnului:
- limitați statul în pat: dacă nu puteți adormi, dați-vă jos din pat și faceți altă activitate (de exemplu, citit în altă cameră) și reveniți când apare somnul;
- evitați somnul de prânz; dacă e necesar, trebuie sa fie scurt, sub 1 oră și nu după ora 15:00;
- stabiliți un program regulat pentru mese, medicație, alte activități;
- treziți-vă dimineața la aceeași oră, indiferent de durata somnului, inclusiv în week-end;
- evitați cititul, scrisul, privitul la TV, vorbitul la telefon în pat;
- evitați consumul de cofeină după prânz, alcoolul și nicotina cu cel puțin 6 ore înainte de culcare;
- evitați mesele copioase înainte de culcare; optați pentru o gustare ușoară;
- creați-vă un ritual de somn (lenjerie potrivită, muzică relaxantă, citirea unei reviste, o baie caldă / masaj înainte de culcare);
- evitați activitățile stimulante înainte de culcare;
- creați-vă un mediu confortabil pentru somn: cameră întunecoasă, liniștită, cu o temperatură adecvată;
- adoptați un program zilnic de activitate fizică (cu câteva ore înainte de culcare).
Tratament medicamentos
Cele mai utilizate sunt sedativ-hipnoticele: benzodiazepinele (alprazolam, nitrazepam, lorazepam, bromazepam) și non-benzodiazepine (zolpidem, zoplicona), antidepresivele cu acțiune hipnotică (amitriptilina, mirtazapina, trazodona). În general, nu se recomandă pe termen lung (în medie 2 - 4 săptămâni).
Metode alternative
În tratamentul insomniei, se pot utiliza suplimentele alimentare, melatonină, valeriană și chiar acupunctură. Cu toate acestea, eficiența lor nu a fost încă dovedită prin studii clinice.
În concluzie, e bine de știut că insomnia, deși este o tulburare frecventă, poate determina complicații atunci când este neglijată.
Printre aceste complicații amintim: scăderea performantelor școlare sau profesionale, timpi de reacție mai scăzuți (risc de accidente rutiere), risc crescut de comorbidități (depresie, anxietate, abuz substanțe, boli cardiovasculare).
Pacienții trebuie încurajați să aibă o igiena bună a somnului, iar medicația pe termen lung trebuie descurajată, întrucât soluția acestei probleme este rar găsită în tratamentul farmacologic.
