1. Începutul lunii mai a însemnat pentru dvs. și începutul activității medicale în structura Arcadia. Cu ce gânduri și mai ales cu ce planuri ați inaugurat cabinetul de Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice?
Pentru mine, alegerea acestei specialități nu a fost întâmplătoare. Având în familie persoane cu diabet, am văzut ce poate face diabetul, cum poate deteriora starea de sănătate și cum poate efectiv fura vieți. Din momentul în care controlul bolii nu este o prioritate pentru pacient, te poți aștepta la cele mai grave consecințe. Din păcate, accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic, orbirea, dializa renală, amputațiile sunt realități din viața prea multor pacienți cu diabet. Planurile mele sunt foarte ambițioase: îmi doresc să schimbăm în bine viețile pacienților, prin prevenție eficientă și prin controlul considerabil îmbunătățit al bolii, dacă aceasta apare.
Aș vrea ca pacienții noștri cu diabet să simtă că boala lor poate fi gestionată și că deteriorarea stării de sănătate poate fi stopată. La Arcadia, pacienții vor primi educație, sprijin, diverse facilități, astfel că va depinde doar de ei ce fel de bolnavi de diabet doresc să fie: a duce o viață normală și de bună calitate, fără amenințarea diverselor complicații sau a episoadelor de criză, va fi cu siguranță posibil pentru ei.
2. Ce avantaje vedeți în ipostaza aceasta, a unui cabinet de diabet integrat în structura unei rețele medicale private cum este Arcadia – situație care este, de fapt, o premieră în Iași?
Existența unui cabinet de diabet în cadrul unei rețele medicale private extrem de complexe oferă în primul rând avantajul de a avea la îndemână resurse medicale multidisciplinare, pentru prevenirea, diagnosticul sau tratamentul tuturor complicațiilor acestei boli. În plus, cum spuneam, oferim pacienților acces liber la ședințe de educație medicală specifică, pentru ca ei să aibă toate informațiile necesare despre diabet și implicațiile sale.
Participarea activă a pacientului în managementul bolii este un factor cheie al succesului terapeutic. Îngrijirile în diabet sunt extrem de variate: ele implică noțiuni teoretice despre afecțiune în sine și complicațiile ei, pentru conștientizarea importanței unui tratament optim, noțiuni avansate de monitorizare a bolii și de administrare a medicației, o excelentă cunoaștere a dietei necesare, a metodelor de îngrijire și prevenire a rănilor picioarelor, a conduitei în situații speciale și așa mai departe.
Toate aceste aspecte sunt cuprinse în cursul pe care îl vom oferi gratuit pacienților dispensarizați în cadrul cabinetului de diabet Arcadia.
3. Cifrele și studiile arată că, în România, diabetul este o boală subdiagnosticată și subtratată. De ce?
În prezent, numărul pacienților cu diabet depășește cu mult capacitatea sistemului de sănătate românesc de a asigura nevoile reale ale acestora. Conform ultimelor statistici, România se află pe locul 9 în Europa la numărul de cazuri de diabet și, din păcate, pe unul dintre ultimele locuri la capitolul îngrijirii persoanelor cu diabet. Numărul mic de specialiști în diabet – medici și asistenți medicali – precum și o finanțare insuficientă prin Programul Național de Diabet Zaharat se reflectă în starea de sănătate a pacienților noștri. Pe lângă remedierea acestei situații, ar trebui investit și în programe de prevenție, căci în prezent diabetul zaharat de tip 2 este diagnosticat la numeroși pacienți după mulți ani de evoluție, în medie după 5-10 ani. Excesul ponderal și obezitatea, importanți factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, încep să devină mai degrabă generalități decât excepții la nivelul populației generale. Alarmantă este și creșterea cazurilor de suprapondere și obezitate la copii, ceea ce impune screeningul pentru diabet inclusiv la vârste mici.
La celălalt pol al analizei, se află atitudinea și acțiunea pacienților înșiși. Puțini oameni se testează periodic în mod preventiv, eficiența profilaxiei și, pentru bolnavi, calitatea autoîngrijirii fiind direct proporționale cu nivelul de informare și de educație în privința diabetului și a efectelor sale. În plus, diabetul este o boală costisitoare, atât prin nevoile de monitorizare și tratament, cât și prin schimbările de stil de viață pe care le impune, astfel că numeroși bolnavi nu pot acoperi aceste cheltuieli la nivelul la care ar fi necesar.
4. Avem modele și exemple în alte țări, ce ar putea fi preluate și aplicate și în România, pentru a îmbunătăți asistența medicală a bolnavilor de diabet?
Nu pot spune ca sunt un foarte bun cunoscător al tuturor sistemelor de sănătate din lume. În prezent, diabetul zaharat reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, actualmente fiind diagnosticați peste 300 de milioane de oameni, și se preconizează că până în 2030 acest număr va depăși jumătate de miliard. Pentru a se putea schimba ceva, ar trebui în primul rând ca diabetul să devină o prioritate și pentru sistemul sanitar din România. Sumele alocate pentru îngrijirea persoanelor cu diabet reprezintă până la 15% din bugetul de sănătate al multor țări. În momentul apariției complicațiilor cronice, costurile îngrijirii cresc de 3 până la 5 ori per pacient. Prevenția, diagnosticul precoce, controlul optim al bolii reduc enorm cheltuielile medicale și sociale în sfera diabetului. Cu toate acestea, noi în prezent mai mult tratăm decât prevenim, deși e mult mai costisitor pentru țară.
5. Până la urmă, deducem că buna gestionare a acestei probleme ține deopotrivă de politicile de sănătate ale statului, dar și de responsabilitatea individuală, de grija fiecăruia dintre noi pentru propria sănătate. Ce putem face pentru a preveni diabetul sau pentru a descoperi la timp boala?
Da, sănătatea noastră ar trebui să fie o preocupare activă și permanentă. Obiceiul de a merge la medic numai când efectiv „doare ceva” trebuie abandonat definitiv. Pentru a micșora sau chiar elimina pericolul pe care îl reprezintă diabetul, în primul rând păstrarea sau recăpătarea unei greutăți normale, printr-o dietă sănătoasă și prin activitate fizică practicată constant, reprezintă condiții sine qua non.
În ceea ce privește diagnosticul precoce al diabetului zaharat, este necesar un control anual al glicemiei pentru orice persoană supraponderală sau obeză, indiferent de vârstă, ce prezintă unul sau mai mulți factori suplimentari de risc pentru această afecțiune: sedentarism, rude de gradul I cu diabet zaharat, hipertensiune arterială, dislipidemie, antecedente de boală cardiovasculară, iar la femei inclusiv sindromul ovarelor polichistice, diabetul gestațional sau nașterea de copii cu greutate mai mare de 4 kg. În absența factorilor de risc, testarea trebuie efectuată anual începând cu vârsta de 45 de ani.
6. Un mesaj de final pentru pacienții care vor veni de acum la cabinetul de diabet Arcadia?
Îi așteptăm cu brațele deschise. Pacienții cabinetului vor găsi aici atenția, înțelegerea, informația, sprijinul și toate mijloacele necesare pentru ca ei să preia controlul asupra diabetului și să (re)devină stăpânii propriilor destine. Nu boala trebuie să îi conducă pe ei, ci ei sunt cei care trebuie să conducă și pot controla diabetul...
