Față de munca unui medic anestezist avem multe necunoscute, puțină înțelegere, infinite așteptări. Știm că el ne ajută să suportăm fără durere sau disconfort o procedură medicală invazivă, fie ea chirurgicală sau nu. Știm că are grijă de noi după operație, în unitatea de terapie intensivă, până când ne revenim complet și putem merge într-o rezervă obișnuită. Știm că intervine atunci când organismul nostru trece printr-un impas major și că are misiunea de a-i restabili buna funcționare.
Nu ne întrebăm însă prea des câte secunde are la dispoziție pentru a lua decizia de care este nevoie când ține o viață în mâini; nici prin ce mecanisme misterioase se naște decizia lui, nici câtă presiune și cât stres implică munca sa, nici care îi sunt frământările sau angoasele. Nu știm prea bine la ce servesc substanțele și aparatele cu care lucrează, nici cât de simplu e să „adormi” părți și mecanisme ale corpului uman pentru a le repara pe celelalte. Nu cântărim prea des locul ocupat de anestezist în echipa operatorie și nici ce s-ar întâmpla fără contribuția sa sofisticată.
O discuție cu doctorul Bogdan Țuțuianu nu ne ajută să înțelegem mai bine resorturile ascunse, învolburate, ale specialității sale. Nu pentru că le-ar ascunde, ci pentru că își descrie profesia firesc și simplu, cu siguranță și încredere, cu umor și certitudini, astfel încât munca anestezistului pare un tărâm al performanței și științei, în care efortul, căutările, permanenta perfecționare și inevitabilele griji sunt absolut nesemnificative față de rezultate și satisfacții. Un tărâm cu desăvârșire al vieții, doar nu ne-am imaginat altceva...
1. Despre specialitatea de anestezie-terapie intensivă se spune că este ramura medicală cea mai apropiată de granița subțire ce desparte viața de ne-viață. Așa o percepeți și dvs.?
Eu o percep ca pe ramura medicală cea mai apropiată de viață. Este, într-adevăr, o disciplină de graniță, dar preferăm să ne gândim la granița dintre specialitățile chirurgicale și cele medicale, la granița dintre îndemânarea practică și flexibilitatea în gândire, la granița dintre a ști când să acționezi și când să lași organismul să reacționeze.
2. Ce trebuie să se întâmple pentru ca echipa anestezist – chirurg să funcționeze perfect?
Perfecțiune e cam mult spus, dar e cert că trebuie să ne situăm cât mai aproape de ea. Cele mai importante aspecte în relația cu un chirurg sunt comunicarea și compatibilitatea din punct de vedere al comportamentului. În acest complex al medicinii perioperatorii, dacă obiectivele și strategiile terapeutice nu coincid, rezultatul va fi bun numai prin hazard. Din această cauză, sunt chirurgi care preferă anumiți anesteziști, dar sunt și anesteziști care preferă anumiți chirurgi.
3. Mulți dintre pacienții dvs. au spus, după ce v-ați ocupat de ei, că sunteți un excelent psiholog. Câtă psihologie intră în munca unui anestezist?
Abordarea pacientului în funcție de profilul psihologic este foarte importantă. Uneori poate să depășească, din punctul de vedere al percepției pacientului, importanța gestului medical propriu-zis. În ceea ce mă privește, mi-aș dori ca, după operație, pacientul să își aducă aminte de mine drept omul care l-a ținut de vorbă cu pricepere și, în egală măsură, drept medicul ce i-a ținut viața în mâini cu pricepere.
4. S-a întâmplat vreodată ca priceperea, experiența, știința să pară că nu sunt de ajuns?
Probabil că cel mai dramatic episod din viața mea de anestezist s-a petrecut cu un pacient ce părea să nu mai aibă nici o șansă: în dorința de a-l salva, am luat atunci o decizie controversată, pentru care toată știința din lume nu ar fi putut oferi certitudini. Nu am luat decizia singur, dar ideea și responsabilitatea mi-au aparținut. În cele din urmă, l-am salvat. Viața acestui om e a mea, fără îndoială.
5. Și atunci, unde e specialitatea aceasta pe care o aveți: mai aproape de artă sau mai aproape de știință?
Profesorul meu, doctorul Iulian Stratan, spunea despre anestezist că este ca un pictor în fața șevaletului, amestecând culorile pe care le are la îndemână în așa fel încât în tablou să se reflecte viața. În același timp, tot de la dumnealui am înțeles și am învățat că un anestezist trebuie să fie permanent în legătură cu tot ce este nou într-o știință în care schimbări importante apar foarte frecvent. Asta încercăm să facem aici, toată echipa de anesteziști, să obținem amestecul optim între artă și știință, în așa fel încât rezultatul să fie pe măsura așteptărilor.
Preferă culoarea albastră, însă în cea mai mare parte a zilei poartă verdele uniformei de anestezist. Adoră copiii și iubește câinii, dar se dedică trup și suflet profesiei, în ore lungi petrecute la capul bolnavilor. Acasă ascultă Beatles, dar la spital fredonează ce vor pacienții. Îi place să savureze calm un whisky bun, dar viața sa numai calmă nu e, ci oscilează amețitor printre boli și medicamente. Pe „șevaletul” așezat de pacient în fața sa, doctorul Bogdan Țuțuianu pictează încrezător și calm, până când tabloul iese exact așa cum și-a dorit.
Blitz-Quiz
Ce vi se pare cel mai complicat în a fi medic ATI?
A fi medic…
Satisfacțiile supreme?
Salvarea unei vieți.
Un „top 5” al celor mai importante calități necesare medicului ATI?
Bun simț. Simțul umorului. Simțul pericolului. Simțul limitei. Simțul compasiunii.
Dr. Bogdan Țuțuianu – fișă biografică, pe scurt
- Medic primar Anestezie și Terapie Intensivă
- Coordonatorul Departamentului de Anestezie și Terapie Intensivă Arcadia
- 2008 - 2010 - Șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T.Popa” Iași (seriile în limba română și limba engleză)
- Membru al Societăţii Europene de Anestezie, Societăţii Române de Anestezie-Terapie Intensivă, Societăţii Române de Sepsis, Societăţii Române de Nutriție, Secţiei Anestezie-Terapie Intensivă a Societăţii de Medici şi Naturalişti, Iaşi
- Autor și coautor al unor articole publicate în reviste de specialitate și al unor lucrări științifice comunicate la Congrese ATI
- Efectuează, în prezent, peste 1.000 de anestezii pe an (anestezie generală și diferite tipuri de anestezie loco-regională) în diverse specialități (chirurgie generală, ortopedie, ORL, obstetrică, ginecologie, chirurgie vasculară, urologie, oftalmologie, chirurgie estetică) la pacienți adulți și copii.
