Principii generale ale tratamentului cu antibiotic la copii

Antibioticele sunt substanțe care acționează asupra germenilor patogeni. Intensitatea acțiunii unui antibiotic depinde de concentrația minimă inhibitorie (cantitatea cea mai mică de antibiotic, capabilă să inhibe dezvoltarea unui germen) și de concentrația minimă bactericidă (cantitatea cea mai mică de antibiotic capabilă să distrugă un germen).

Fiecare antibiotic are un spectru de activitate, înțelegând prin aceasta tipul de germeni asupra cărora acționează.

Antibioterapia reprezintă tratamentul ce utilizează medicamente de tip antibiotic. Acesta este indicat în cazul infecțiilor sau suprainfecțiilor determinate de bacterii.

Antibioterapia poate fi de 2 tipuri:

• preventivă (antibioprofilaxie);
• curativă.

10 principii generale de utilizare a antibioticelor
 

Pentru managementul corect al tratamentului și pentru prevenirea rezistenței la antibiotice, este bine să ținem seama de următoarele reguli.

1. Antibioticele se administrează numai la recomandarea medicului.
2. Antibioticele nu tratează doar infecțiile, ci pot afecta și microbiota pacientului, de aceea ele trebuie utilizate în mod corespunzător și cu indicație precisă. Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare permanentă atunci când vorbim despre asigurarea unui tratament eficient al infecțiilor.
3. Medicul va lua întotdeauna în calcul documentarea infecțiilor pentru stabilirea diagnosticului de certitudine.
4. Ori de câte ori este posibil, se va încerca obținerea probelor pentru examinarea microbiologică înainte de începerea tratamentului antibiotic.
5. În multe situații, antibioticele sunt administrate empiric, fără cunoașterea agentului etiologic implicat și a sensibilității/rezistenței acestuia la antibiotice. Se recomandă selectarea antibioticului cu cel mai îngust spectru antibacterian pentru a trata un micro-organism cunoscut, pentru a preveni rezistența bacteriană și reacțiile adverse.
6. Antibioticul nu reprezintă o soluție-minune pentru orice afecțiune a copilului. Dimpotrivă, consecințele negative, atunci când este administrat fără recomandarea medicului, nu sunt de neglijat.
7. Nici atitudinea de respingere totală a administrării antibioticului, trecând peste recomandarea medicului, nu este de încurajat. În unele situații, tratamentul cu antibiotice este necesar.
8. Nu vă luați precauții de genul reducerii dozei de antibiotic recomandate de medic copilului dumneavoastră sau de administrare a unui antibiotic înainte de a fi consultat de către un medic și/sau a se recolta probe biologice.
9. Calea de administrare a antibioticului depinde de tipul afecțiunii, de vârsta, de greutatea și particularitățile copilului și va fi recomandată de medic.
10. Nu se va întrerupe tratamentul la ameliorarea simptomelor, fără recomandarea medicului. Administrarea antibioticelor este bine să se facă la intervale fixe (6, 8, respectiv 12 ore sau 24 ore) pentru eficacitatea tratamentului. Se admite, în general, o întârziere de maximum 1 oră la luarea dozei.

În funcție de afecțiunea fiecărui copil, de particularitățile acestuia și de mecanismul de acțiune al diverselor tipuri de antibiotic, medicul este singurul în măsură să prescrie sau nu acest tip de tratament. El este cel care va verifica întotdeauna statusul alergic al unui pacient înaintea prescrierii unui antibiotic.

Care este durata administrării antibioticelor?
 

Toate prescripțiile pentru antibiotice au o durată bine determinată. Medicul va reevalua periodic pacientul din punct de vedere clinic și/sau biologic și va prelungi durata tratamentului doar dacă este necesar.

În plus, reevaluarea indicației de antibioterapie intravenoasă va fi realizată după 48-72 ore, pentru a se stabili dacă se poate trece la terapia orală, mai ales daca severitatea afecțiunii nu impune un tratament de lungă durată.

Conversia terapiei antibiotice intravenoase la cea pe cale orală se face in marea majoritate a cazurilor când pacientul prezinta o îmbunătățire clinică și este stabil din punct de vedere medical.

Efecte adverse ale tratamentului cu antibiotic
 

Administrarea de antibiotice poate avea efecte adverse. Acestea pot apărea relativ frecvent, la aproximativ 1 din 10 copii. Printre cele mai comune, menționăm diareea, voma, iritațiile la nivelul pielii etc.

Statusul alergic al unui pacient trebuie întotdeauna verificat înaintea prescrierii unui antibiotic. În cazul în care pacientul este alergic la un antibiotic (sau la oricare alt medicament), acest fapt trebuie menționat. În cazul administrării antibioticelor intravenoase, în cazul alergiei cutanate la acestea, se recomandă efectuarea testării cutanate la antibioticul respectiv.

În concluzie, tratamentul cu antibiotice trebuie administrat corect și doar la recomandarea medicului, cel care, cu precauție și responsabilitate, după stabilirea corectă a diagnosticului va indica tipul de antibiotic, modalitatea și perioada de administrare.

Powered by Froala Editor