O mamă a ales Spitalul de Cardiologie Arcadia pentru o corecta o malformație congenitală cardiacă depistată la fetița ei de un an și trei luni. Stenoza pulmonară (stenoză de valvă pulmonară) este o afecţiune cardiacă, care constă în blocarea fluxului sangvin de la inimă către plămâni. Dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie, Coordonator Cardiologie Intervențională Arcadia, a realizat cu succes intervenția de dilatare de valvă la micuța pacientă.
Imediat după naștere, la Arcadia, micuța pacientă a fost depistată cu un suflu cardiac. După investigații detaliate, la ecografia cardiacă, a fost diagnosticată cu o stenoză severă de arteră pulmonară, o malformație congenitală cardiacă (stenoză de valvă pulmonară). Obstrucția care se află la originea acestei stenoze are ca rezultatul deschiderea incompletă a valvei pulmonare și apariția hipoperfuziei în circulația pulmonară. Insuficiența circulatorie pulmonară creează ulterior complicații care afectează dezvoltarea copilului, scăderea toleranței la efort fizic. Cu cât această stenoză este mai severă, cu atât intervenția trebuie realizată mai devreme. În cazul unor stenoze de valvă ce sunt moderate, se poate amâna intervenția până la vârsta de 5-7 ani, dacă până atunci nu există un impact hipodinamic, modificări ale cavității inimii, iar dezvoltarea copilului continuă să fie normală.
„În cazul fetiței de un an și trei luni, în urma examinării cardiologice s-a depistat o stenoză valvulară severă. Cu siguranță, dacă intervenția nu s-ar fi realizat la timp, s-ar fi înregistrat un impact negativ în dezvoltarea copilului, chiar din primii ani de viață. În acest caz, este indicat să evităm să se ajungă în situația în care copilul să nu mai crească în greutate, să apară semne clinice sau electrocardiologice de stenoză severe, care afectează cavitățile inimii, ce măresc ventriculul drept, având acest obstacol creat de valva pulmonară”, a declarat dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie.
În cazuri de afectare severă valvulară, când se observă că nu se dezvoltă normal copilul, intervenția trebuie realizată cât mai devreme.
„Este destul de dificil pentru părinți să observe modificări semnificative la această vârstă. Totuși se poate observa dacă copilul obosește când mănâncă, adoarme repede după supt, nu mănâncă cât trebuie pentru că obosește. Din cauză că mănâncă mai puțin, trebuie să fie hrănit mai des și, chiar în aceste condiții, nu câștigă suficient în greutate. Acesta este semnul care alarmează părinții”, menționează dr. Nedelciuc.
O evaluare complexă a precedat realizarea intervenției. S-a constatat că nu există afecțiuni asociate – viroză respiratorie, roșu în gât, febră, diaree, cu cel puțin 2 săptămâni înainte de intervenție, factori de risc, în special în cazul în care se optează pentru anestezia generală. Orice altă afecțiune extracardiacă a copilului reprezenta un temei de amânare a acestei intervenții.
Preoperator, la ecografie a fost măsurată valva pulmonară, inelul valvular pulmonar și identificată obstrucția. Această investigație a fost realizată pentru a se constata dacă este vorba doar despre o limitare a deschiderii de valvă pulmonară sau există alte structuri asociate, de exemplu hipoplazie de inel pulmonar, sau dacă sunt implicate și alte structuri sau afecțiuni asociate, alte malformații. Apoi a fost măsurat ecografic inelul valvular și în funcție de această măsurare s-a apreciat și dimensiunea balonului de valvuloplastie pulmonară.
„Inelul valvular se măsoară ecografic în milimetri. În funcție de această dimensiune se alege un balon care trebuie umflat la dimensiunea necesară. Nimic nu este implantabil în cazul acesta. Se introduce un balon care se umflă la nivelul inelului pulmonar și deschide complet valva, care este sudată din naștere. Balonul se desumflă și ulterior, când se retrage, valva rămâne mobilă”, explică dr. Igor Nedelciuc.
Stenoza congenitală de valvă pulmonară, tratată prin proceduri minim-invazive de Cardiologie intervențională
Procedura a debutat printr-o puncție venoasă la nivel femural. S-a introdus un cateter prin vena femurală, cava inferioară, atriul drept, ventricul drept, prin valva pulmonară în artera pulmonară. Cu ajutorul cateterului s-a plasat un ghid metalic prin care s-a introdus balonul de dilatare. Înainte de a efectua dilatarea propriu-zisă, s-a introdus substanța de contrast pentru vizualizarea anatomiei inimii și a nivelului la care este situată valva. S-a măsurat și gradientul de presiune înainte și după obstacol. Prin măsurarea acestui gradient s-a verificat severitatea stenozei.
Imagine 1. Ventriculografie - Stenoză valvulară pulmonară.
Știind atât gradientul presional, nivelul la care există acest gradient și anatomia valvei pulmonare, la ce nivel se află valva pulmonară, s-a introdus balonul (care a fost ales ca și dimensiune în funcție de rezultatul ecografic) și s-a amplasat la nivelul valvei pulmonare.
Imagine 2. Balon umflat la nivelul valvei pulmonare
Deschiderea valvei s-a produs în câteva secunde, cât s-a umflat balonul, care a presat valva pentru o deschidere completă. După o inflație scurtă și apoi o deflație, valva a început să funcționeze normal. S-a repetat măsurătoarea și gradientul de presiune înainte și după și s-a repetat ecografia, pentru confirmarea rezultatului corect. Când s-a constatat că totul este în regulă, procedura s-a finalizat, s-a făcut pansamentul local și copilul a fost trezit.
„Dacă nu s-ar fi realizat această intervenție, copilul nu ar mai fi continuat să ia în greutate suficient, dezvoltarea ar fi fost sub limita normală. Părinții trebuie să știe că aceste tipuri de intervenții sunt importante pentru o viață sănătoasă a copiilor”, explică dr. Igor Nedelciuc, medic primar Cardiologie.
Intervenția a durat în jur de o oră, iar micuța pacientă împreună cu mama sa au fost externate a doua zi. Trauma a fost minimă, iar recuperararea imediată. Anestezia generală a fost obligatorie în acest caz, însă procedurile la adulți sau la copii mai mari sau adolescenți pot fi făcute și cu anestezie locală.
Nu a fost necesară o medicația specifică, doar s-a administrat un antibiotic preventiv pre-procedural. Ulterior, post intervenție, nu a fost necesar tratamentul medicamentos. Un control cardiologic este recomandat la 6 luni de la intervenție.
Intervenția de dilatare de valvă este minim-invazivă, cu rezultate foarte bune, recuperare rapidă și impact imediat în calitatea vieții pacientului. Rata de succes a unei astfel de intervenții se apropie de 100%.
Spitalul de Cardiologie Intervențională Arcadia este cea mai mare și mai modernă unitate monodisciplinară de profil din regiune, specializată în prevenția, diagnosticul şi tratamentul afecțiunilor cardiovasculare. Spitalul dispune de o structură echipată cu o tehnologie performantă ce susține calitatea actului medical, care include o unitate de Anestezie – Terapie Intensivă (ATI) Coronarieni, echipată cu sisteme ultraperformante de asistare respiratorie și monitorizare multiparametrică.
Până în prezent au fost realizate peste 9000 de proceduri intervenționale. Prima coronarografie s-a efectuat în iulie 2010 și a fost urmată de o primă angioplastie coronariană. În septembrie 2010 a fost montat primul defibrilator implantabil, iar în octombrie 2010 primul stimulator cardiac.
Printre serviciile medicale de Cardiologie Intervențională oferite la Arcadia se regăsesc arteriografia periferică, angioplastia coronariană, carotidiană și periferică și explorările invazive în malformații congenitale, cardiostimularea, resincronizarea și implantarea de defibrilatoare.
Pentru programare, pacienții au la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
