Sânii au avantajul de a fi „la vedere”, făcând accesibilă examinarea de către medic și autoexaminarea. Au capacitatea și disponibilitatea de a crește, de a se diferenția și de a secreta cu fiecare naștere, preluând nou-născutul și asigurându-i „picăturile de viață” din laptele matern.
Autoexaminarea și examinarea clinică a sânilor
Atunci când examinăm un sân, parcurgem mai mulți pași, vizual și palpator, încercând să îl încadrăm în „aspect normal/aspect anormal”.
Forma sânilor – constituțional poate fi: hemisferică, conică, discoidală, fără să reprezinte în mod obișnuit un criteriu.
Simetria există în mod obișnuit. Asimetria, dacă nu este constituțională, poate ajuta în diagnostic și uneori este motivul pentru care pacienta se prezintă la medic. Uneori, poate fi consecința tratamentelor care se aplică în cancerul de sân, chimioterapia și radioterapia determinând asimetrii, aderente, scleroze.
Mameloanele sunt de obicei ferme, integre, colorate roz sau hiperpigmentate (în sarcină, naștere, lehuzie), cu secreție lactescentă în perioada de alăptare. Ele pot suferi modificări de aspect cum ar fi retracția (înfundarea). Uneori este constituțională, dar poate fi întâlnită și în afecțiuni ale sânului și obligă pacienta să se prezinte la o vizită medicală. Alteori, apariția unor secreții mamelonare în afara perioadei proprii alăptării (secreții lactescente, apoase, sanguinolente, purulente) ca simptom unic sau alături de alte modificări ale sânului reprezintă semne de alarmă. Prezența unor „cruste” (coji mamelonare), prurit (mâncărimi), usturimi pot fi simptome asociate.
Aspectul și culoarea tegumentului – pielea sânilor, în mod obișnuit, trebuie să fie roz, integră, suplă, uniformă, iar conturul, regulat. Studiile arată că 80% din paciente se prezintă la medic pentru o deformare a conturului sânului. Eritemul (roșeața), edemul (mărirea de volum a sânului), aspectul dur, de „coajă de portocală”, pot ajuta la diagnostic și pot face diferența între afecțiunile mamare.
Palpator – sânul poate avea structura fermă, glandulară, uniformă (la persoanele tinere) sau structura „flască” (la persoanele în vârstă), când glanda este inactivă, cu țesut glandular redus. Peste 55 de ani, aceste femei se pot confrunta cu afecțiuni mamare severe. Prezența în structura sânului a unor formațiuni bine delimitate sau imprecis delimitate, cu consistență dură sau elastică, dureroase sau nedureroase, indiferent de dimensiuni, necesită investigații medicale suplimentare. Frecvent și normal, sânii pot fi mai denși, mai „noduroși” în cadranele interne și inferioare, mai ales în jumătatea a doua a ciclului menstrual.
Autoexaminarea poate reprezenta un prim pas în aprecierea aspectului frumos și sănătos al sânului, dar și în descoperirea unor schimbări. Va exista însă, întotdeauna, tendința de a exagera sau de a ignora semnele clinice și totul din teama de a nu descoperi o problemă gravă de sănătate. Medicul este alături de paciente în stabilirea stării de sănătate, în primul rând, prin examenul clinic ca primă etapă de diagnostic.
Când este necesar să te programezi pentru un examen clinic al sânilor?
Examenul clinic al sânilor poate fi făcut țintit, prin prezentarea pacientei la medic pentru o afecțiune mamară sau este făcut de rutină, în cadrul examenului clinic general, pentru o altă problemă de sănătate.
Bine făcut, poate să scadă numărul de cazuri cu boli avansate pentru că, o problemă de sănătate depistată la timp, permite un tratament corect și împiedică evoluția spre un diagnostic grav.
Examenul clinic este simplu, ieftin, ușor de realizat și se adresează următoarelor categorii de paciente:
- femei sănătoase – pentru confirmarea diagnosticului de sănătate;
- femei care se pregătesc pentru o sarcină sau au avut experiența recentă a unei sarcini, nașteri, perioadă de alăptare (majoritatea afecțiunilor sunt benigne, dar diagnosticul poate fi mai dificil, din cauza modificărilor normale ale glandei mamare din această perioadă);
- femei care au avut o afecțiune mamară, au tratat-o și doresc să se simtă în siguranță, urmărind starea de sănătate în general și în particular, sânul opus și/sau țesutul mamar rămas după o intervenție chirurgicală;
- femei cu tratamente hormonale, recent inițiate;
- femei cu o afecțiune mamară benignă sau suspectă;
- femei cu factori de risc pentru cancer mamar, cu antecedente personale sau de familie pentru această afecțiune;
- femei cu afecțiuni maligne în curs de investigații, pentru confirmarea diagnosticului sau pentru urmărirea evoluției;
- paciente care au trecut printr-un tratament chirurgical, chimioterapie, radioterapie;
- femei aflate în pre/postmenopauză.
Când sunt necesare investigațiile suplimentare?
Diagnosticul de sân clinic sănătos nu este echivalent cu diagnosticul complet și de aici necesitatea de a efectua investigații suplimentare atunci când apar probleme:
- ecografia mamară (< 30 de ani);
- mamografia (> 40 de ani); combinarea mamografiei cu ecografia crește sensibilitatea de diagnostic la 94,2 %;
- examen citologic ;
- examen histopatologic;
- RMN;
- markeri tumorali.
Ușurința abordării permite urmărirea în timp a unor schimbări legate de parcurgerea unor perioade de viață (copilărie, pubertate, adolescență, femeia adultă, premenopauză și menopauză) sau schimbări legate de intervale temporare și reversibile (sarcina, nașterea și lehuzia), în care, dincolo de modificările anatomice, funcțional, se pregătește pentru afectivitate și crearea conexiunii intime cu nouă-născutul.
Element al feminității, încadrat în trăsăturile frumuseții, prezentat artistic în imagini ideale, sânul reprezintă accesul în intimitate.
Toate acestea fac ca acest organ, cu simbolistică multiplă, să fie fundamental, iar starea lui de sănătate să fie parte importantă a sănătății întregului corp.
