Scarlatina este o patologie infecțioasă bacteriană, determinată de anumite tipuri de streptococi, mai rar de grup C sau G. Cel mai frecvent, afecțiunea este declanșată de streptococul beta-hemolitic de grup A (streptococcus pyogenes).
Metode de transmitere ale scarlatinei
Sursa de infecție este reprezentată de pacientul diagnosticat cu scarlatină sau angină cu SBHA (streptococ beta-hemolitic grup A) sau G, secretor de eritrotoxine pirogene sau purtătorii asimptomatici de streptococ secretor de eritrotoxină. Este vorba despre același tip de bacterie precum streptococul în gât.
Scarlatina se transmite foarte ușor prin aer, de la pacient la pacient atunci când aceștia tușesc. Se mai transmite și prin contact direct cu obiectele contaminate.
Riscul de contagiozitate este mare și debutează cu 24 ore înainte de apariția simptomatologiei. Persistă 24-48 ore după inițierea antibioticoterapiei. Incidența maximă este în sezonul rece și afectează cel mai frecvent grupa de vârstă de 5 - 14 ani. Contaminarea este posibilă și în sezonul cald.
Scarlatina – tablou clinic
Patologia debutează printr-o serie de simptome precum:
- Febră cuprinsă între 38 °C și 40 °C;
- Frisoane și cefalee;
- Greață, vărsături, dureri abdominale, stare generală alterată;
- Odinofagie și disfagie;
- Adenopatie latero-cervicală dureroasă.
Erupția tegumentară (exantemul): apare într-un singur puseu, la 24-48 ore de la debutul patologiei. Este micropapuloeritematoasă, aspră la atingere, dispare la presiune și este nepruriginoasă (nu se manifestă prin mâncărimi).
Scarlatina se manifestă întotdeauna și prin apariția enantemului. Acesta se caracterizează prin faringe intens congestionat „roșu ca flacăra”, peteșii la nivelul palatului moale, cu sau fără depozite pultacee amigdaliene, limbă saburală (cu aspect alb-gălbui, nisipos).
Imaginea 1. Enantemul scarlatinos
Scarlatina: diagnostic pozitiv
Pentru stabilirea unui diagnostic concret, este nevoie ca medicul să analizeze următorii indicatori:
- Date epidemiologice: absența scarlatinei în antecedentele copilului, existența unui contact recent cu o persoană contaminată cu scarlatină, angina streptococică sau dacă micul pacient este purtător;
- Date clinice și de laborator: în orice caz de suspiciune se va realiza testul rapid antigen streptococ betahemolitic grup A (SBHA), exudat faringian pozitiv (golden standard) pentru SBHA sau streptococ de grup C, G (recoltat înaintea instituirii antibioticoterapiei).
Metodele de tratament ale scarlatinei
Înainte de a se prescrie orice tip de antibiotic, este nevoie ca medicul să efectueze pentru cazul clinic antibioticoterapia:
- Antibioticul de elecție este Penicilina sau Amoxicilina per os;
- În caz de alergie la Penicilină, se va administra cefalosporine de GI, II, Clindamicină sau Claritromicin sau Azitromicină;
- Antibioticoterapia cu penicilina G benzatinică în doza unică se folosește în cazul pacienților necomplianți la administrarea per os a antibioticului.
Totodată, se mai recomandă și administrarea de medicamente simptomatice, anti-inflamatoare precum: Ibuprofen, Paracetamol și Benzidamidă.
Posibile complicații în scarlatină
Mai devreme sau mai târziu, în absența instituirii tratamentului antibiotic, există probabilitatea de a se asocia cu scarlatina și alte afecțiuni medicale:
- Precoce: adenita cervicală, abces (periamigdalian, retrofaringian), otita medie acută, mastoidita, sinuzita sau chiar pneumonia;
- Tardive: reumatismul articular acut (RAA), artrita reactivă post-streptococică, glomerulonefrita acută post-streptococică, eritem nodos.
Metode de prevenție ale scarlatinei
Din păcate, nu există un vaccin care să prevină scarlatina. Cea mai bună strategie de prevenție a scarlatinei este respectarea măsurilor universale de precauție împotriva infecțiilor:
- Spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun;
- Evitarea folosirii în comun a ustensilelor de mâncat;
- Evitarea transmiterii germenilor: se recomandă ca micul pacient să învețe să-și acopere gura și nasul atunci cand tușeste și strănută pentru a preveni răspândirea potențială a germenilor. Dacă nu are la îndemână o batistă sau un șervețel de hârtie, ar trebui să strănute în plica cotului.
În absența tratamentului antibiotic adecvat, această afecțiune poate avea complicații, uneori chiar severe. Nu inițiați tratamentul cu antibiotic decât la recomandarea medicului. Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
