Începând cu data de 17 septembrie a.c., bebelușii care se nasc la Maternitatea Arcadia sunt testați auditiv în mod gratuit, ca serviciu suplimentar inclus în pachetul de naștere.
Screeningul auditiv efectuat imediat după naștere, în prima sau a doua zi de viață a bebelușului are scopul de a detecta timpuriu deficiențele de auz congenitale și se adresează unei probleme de sănătate cu profunde implicații individuale și sociale, surditatea. Identificată la timp, hipoacuzia poate fi rezolvată cu mijloacele medicale și tehnologice disponibile astăzi, ceea ce înseamnă că screeningul este primul pas - obligatoriu - în recuperarea auditivă a copiilor cu deficiențe de auz.
Utilitatea și necesitatea screeningului auditiv la nou-născuți derivă din numeroase argumente:
- surditatea este cea mai frecventă boală prezentă la naștere, afectând între 1 și 3 la 1.000 de nou-născuți;
- boala nu poate fi detectată în timp util fără teste specifice;
- screeningul hipoacuziei este simplu, testarea prin otoemisiuni acustice putând fi efectuată în maternitate în primele zile după naștere;
- pentru copiii diagnosticați cu probleme de auz există soluții medicale eficiente, ce pot asigura o dezvoltare auditiv-verbală normală;
- procesul de diagnostic și tratament al hipoacuziei congenitale este unul profitabil pentru societate, deoarece investiția inițială, ce permite pacientului să aibă o viață personală, de familie și profesională normală, este mai mică decât costurile pe care statul le-ar avea pentru întreținerea unei persoane cu handicap auditiv pentru toată viața.
Standardul de aur pentru diagnosticul și tratamentul hipoacuziei, stabilit prin convenții internaționale, recomandă în prezent diagnosticarea surdității congenitale până la vârsta de 3-4 luni, protezarea auditivă până la 6 luni și implantarea cohleară, acolo unde este necesară, în jurul vârstei de 1 an.
Cum se realizează screeningul auditiv neonatal
Testul pentru detectarea surdității congenitale este simplu, durează câteva minute pentru ambele urechi, nu este invaziv și poate fi repetat ori de câte ori este nevoie. Testul este efectuat în prima sau a doua zi de la naștere, de către medicul neonatolog și se realizează când bebelușul este liniștit sau chiar în timp ce acesta doarme.
Metoda se bazează pe măsurarea otoemisiunilor acustice, cu ajutorul unui aparat special. O sondă de mici dimensiuni, protejată de un cap steril, este introdusă pe rând în fiecare ureche a bebelușului, testarea otoemisiunilor acustice este pornită, iar aparatul furnizează în scurt timp un rezultat standardizat care indică medicului dacă există sau nu o suspiciune de deficiență de auz.
Copiii care nu trec testul pe una sau pe ambele urechi trebuie testați ulterior, până la vârsta de 3 luni, într-un serviciu de audiologie. Abia aceste teste ulterioare vor putea confirma sau nu suspiciunile relevate de testarea neonatală, care trebuie privită ca un indicator preliminar.
O categorie aparte este alcătuită din copiii care prezintă factori de risc pentru apariția surdității, cei mai importanți astfel de factori fiind prematuritatea, hipoxia sau detresa respiratorie, hiperbilirubinemia, tratamentele ototoxice sau asistarea de lungă durată în serviciul de terapie intensivă. Acești bebeluși sunt trimiși pentru testare audiologică în mod automat, iar testarea lor se face periodic, până după vârsta de 1 an, chiar dacă testul din maternitate este trecut fără probleme. Motivul este că hipoacuzia se poate instala progresiv și nu este detectată întotdeauna de la naștere.
