Somnul poate fi asociat cu diverse patologii, sindromul de apnee în somn (SAS) fiind printre cele mai frecvente. Apneea în somn afectează 4% din populația masculină, 2% din cea feminină și 0,7% dintre copii. La Arcadia, Dr. Constantin Sasu, medic specialist Pneumologie, analizează calitatea somnului și oferă o variantă importantă de tratament pentru îmbunătățirea calității vieții.
Ce este sindromul de apnee în somn?
Sindromul de apnee în somn constă în oprirea repetată a respirației în timpul somnului, timp de câteva secunde până la un minut sau chiar mai mult.
Care sunt simptomele sindromul de apnee în somn?
Simptomele pot apărea în timpul zilei sau în timpul nopții. Simptomele diurne pot fi somnolență excesivă, cefalee matinală, depresie, scăderea performanțelor intelectuale și fizice, iritabilitate.
În timpul nopții, sindromul de apnee în somn se poate manifesta prin sforăit zgomotos, episoade de oprire a respirației în timpul somnului (observate în general de anturaj), treziri bruște asociate cu lipsa de aer, nicturie (micțiuni frecvente pe timpul nopții) și insomnie.
Când ar trebui sa ne adresăm unui medic?
Programați o consultație la medicul pneumolog: dacă sforăiți suficient de zgomotos încât să vă treziți din somn sau să-i deranjați pe cei din jur, dacă aveți lipsă de aer, senzație de înecare sau sufocare care vă trezesc din somn, dacă aveți pauze ale respirației în timpul somnului, observate de dumneavoastră sau de cei din jur, dacă sunteți somnolent în timpul zilei (adormiți/ațipiți în fața televizorului, la muncă sau când conduceți).
Care sunt factorii de risc pentru apneea în somn obstructivă?
Sunt factori de risc supraponderalitatea sau obezitatea – datorită țesutului adipos din jurul gâtului și căilor respiratorii superioare care comprimă și blochează căile aeriene. Nu toate persoanele cu apnee în somn sunt supraponderale.
Circumferința gâtului este importantă. Căile respiratorii sunt mai înguste dacă circumferința gâtului este peste 43 cm la bărbați și peste 41 cm la femei.
Căile respiratorii înguste anatomic – când amigdalele sau zona oro-faringiană sunt mărite de volum (frecvent la copii) – reprezintă un factor important de risc. Bărbații au risc mai mare de apnee în somn decât femeile, iar persoanele peste 50 ani sunt mai predispuse la aceasta afecțiune.
Factori de risc importanți sunt și istoricul familial – prin moștenirea trăsăturilor anatomice predispozante –, consumul de alcool sau sedative – prin relaxarea musculaturii gâtului –, fumatul și congestia nazală.
Care sunt complicațiile sindromul de apnee în somn?
Complicațiile sunt foarte importante și pot fi de natură cardiovasculară (aritmii, boală coronariană), metabolică (diabet zaharat, sindrom metabolic), neurologică (accident vascular cerebral), endocrinologică (dezechilibre hormonale), urologică (vezica hiperactivă, incontinența urinară, disfuncția erectilă) și chiar psihiatrică (depresie, anxietate).
Cum se diagnostichează apneea în somn?
Diagnosticul apneei în somn se poate realiza prin 2 examene: poligrafia și polisomnografia.
Polisomnografia – în laboratorul de somnologie – evaluează pe timpul somnului activitatea cardiacă, pulmonară și cerebrală, mișcarea picioarelor și brațelor, saturația oxigenului în sânge.
Poligrafia – la domiciliu – măsoară fluxul de aer, saturația oxigenului, pulsul, mișcările toracelui și abdomenului în timpul somnului.
Care este tratamentul apneei în somn obstructive?
Dacă diagnosticul este apnee în somn moderată sau severă, cel mai adesea se prescrie terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure = presiune pozitivă continuă în căile aeriene), care presupune un aparat ce furnizează o presiune pentru a deschide căile respiratorii prevenind astfel colapsul țesutului moale şi asigurând o respiraţie normală pe tot timpul nopţii. Aparatul are cuplată o mască care va fi aleasă în funcție de anatomia feței și toleranța pacientului.
Tratamentul se efectuează cu succes în Rețeaua Medicală Arcadia.
Powered by Froala Editor
