Testul Papanicolau este unul dintre cele mai importante instrumente de screening pe care le avem pentru a preveni cancerul de col uterin – o afecțiune care, deși gravă, poate fi evitată sau tratată cu succes dacă este depistată din timp. Cancerul de col uterin ocupă locul al 4-lea ca și cauză de mortalitate prin cancer la femei, la nivel global. Un element esențial în protejarea sănătății este consultul ginecologic de rutină, care joacă un rol vital în identificarea precoce a modificărilor celulare ce pot duce la cancer.
Ce este testul Papanicolau?
Testul Papanicolau, denumit și frotiu cervical/Paptest/Babeș-Papanicolau, este o investigație ginecologică de rutină care are scopul de a identifica modificările celulelor de la nivelul colului uterin. Aceste modificări pot fi:
- inflamatorii (de exemplu, cauzate de infecții);
- precanceroase (modificări ușoare sau moderate care, netratate, pot evolua);
- canceroase (în stadii incipiente, adesea fără simptome vizibile);
- atrofice.
Testul nu este dureros pentru majoritatea pacientelor (unele paciente pot resimți o ușoară crampă abdominală, ca cea din timpul menstruației) și nu presupune o intervenție invazivă. Impactul său în prevenția cancerului este major.
Testul nu ne spune dacă avem prezent virusul papiloma uman (Human Papilloma Virus - HPV), ci ne spune dacă sunt modificări la nivelul celulelor colului uterin, date de către HPV. Acest test nu diagnostichează direct cancerul, ci detectează anomalii celulare care pot precede dezvoltarea malignității, oferind astfel timp pentru intervenție și tratament conservator.
Cum se realizează testul Papanicolau?
Consultația durează doar câteva minute și presupune următorii pași:
- Pacienta este așezată pe masa ginecologică, într-o poziție confortabilă.
- Medicul introduce un specul sau valve – instrumente care permit vizualizarea colului uterin.
- Se recoltează celule de pe colul uterin, cu ajutorul unei periuțe speciale.
- Proba este trimisă la laborator, unde este analizată microscopic de către un medic anatomo-patolog.
Metode de prelevare
Prelevarea se poate realiza pe lamă – citologie convențională – sau în mediu lichid.
Citologia convențională (pe lamă) presupune metoda tradițională: celulele recoltate de la nivelul colului uterin sunt întinse direct pe o lamă de sticlă, fixate și trimise la laborator.
- Avantaje: accesibilă, ieftină
- Dezavantaje: risc crescut de rezultate incerte (din cauza uscării celulelor, a suprapunerii lor pe lamă sau a prezenței mucusului/sângelui), sensibilitate mai scăzută (posibilitate mai mare de rezultate fals negative)
Citologia în mediu lichid (LBC – liquid-based cytology) presupune o tehnologie mai nouă și avansată – celulele sunt recoltate cu o periuță specială și sunt introduse într-un recipient cu lichid de conservare. În laborator, lichidul este procesat astfel încât să se obțină un frotiu clar, fără impurități, iar o parte din probă poate fi folosită și pentru testarea HPV, dacă este necesar.
- Avantaje: sensibilitate mai mare, rezultate mai clare, posibilitate mai mică de rezultate neconcludente sau de calitate slabă; permite testarea HPV din aceeași probă, fără a recolta din nou
- Dezavantaje: costuri mai ridicate
Rezultatele sunt de obicei disponibile în câteva zile și pot necesita interpretare suplimentară, în funcție de tipul de modificări identificate.
Cum să te pregătești pentru testul Papanicolau?
Pentru ca rezultatul să fie cât mai clar și corect, este recomandat:
- Să nu ai menstruație în ziua testului – ideal este să îl faci la 4–5 zile după încheierea menstruației.
- Să eviți contactul sexual cu 48 de ore înainte.
- Să nu folosești tampoane, ovule, creme vaginale sau irigator vaginal în cele două zile premergătoare.
- Să informezi medicul dacă ești însărcinată, dacă ai avut intervenții chirurgicale la nivelul colului sau dacă ai avut rezultate anormale anterior.
Respectarea acestor recomandări crește semnificativ acuratețea rezultatului.
De ce este important testul Papanicolau chiar și pentru femeile tinere?
Infecția cu HPV este una dintre cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală, iar unele tulpini ale acestui virus sunt direct implicate în apariția leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin.
Femeile tinere, active sexual, sunt expuse riscului de a contracta HPV. Infecția HPV apare la adolescente și afectează femeia adultă. De obicei, în aproximativ 80% dintre cazuri, sistemul imunitar reușește să elimine virusul HPV în mod natural – un proces cunoscut sub denumirea de clearance viral. Totuși, în celelalte 20% dintre cazuri, virusul persistă în organism și poate progresa, având potențialul de a duce la leziuni precanceroase sau chiar la cancer de col uterin.
Vaccinarea împotriva HPV oferă protecție, dar nu elimină complet riscul – testarea periodică rămâne necesară. Au fost descrise peste 200 de genotipuri HPV, iar vaccinul cu 9 valențe (Gardasil 9) oferă imunitate pentru 7 tulpini cu risc crescut (16, 18, 31, 33, 45, 52, 58) și 2 tulpini cu risc scăzut (6, 11 – cele care dau verucile genitale).
Modificările celulare pot apărea fără simptome, chiar și la femei în vârstă de 20–30 de ani.
Recomandările de screening
Recomandările internaționale – Organizația Mondială a Sănătății (OMS), Societatea Europeană de Ginecologie și ASCCP (SUA) – indică începerea screeningului la vârsta de 21 de ani, prin citologie:
- 21–29 ani: dacă citologia este negativă, se recomandă repetarea la 3 ani. Nu se recomandă testarea HPV deoarece există o prevalență ridicată a infecțiilor tranzitorii pentru HPV.
- 30–65 ani: testare combinată (test Papanicolau și genotipare HPV) la fiecare 5 ani este opțiunea preferată.
- Peste 65 de ani: se poate opri screeningul dacă au fost 3 citologii negative sau 2 cotestări negative în ultimii 10 ani.
Rezultatele testului Papanicolau: interpretare și pașii următori
- NILM (frotiu negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne): nu s-au identificat modificări celulare. Se continuă screeningul.
- Anomalii ale celulelor epiteliale scuamoase:
- ASC-US (celule scuamoase atipice cu semnificație nedeterminată): se recomandă genotipare HPV +/- tratament cu urmărire
- ASC-H (celule scuamoase atipice care nu pot exclude o leziune intraepitelială de grad înalt): se recomandă colposcopie cu biopsie
- L-SIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut): modificări celulare ușoare, adesea reversibile, care necesită urmărire atentă, tratament, colposcopie +/- biopsie
- H-SIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt): modificări mai avansate, care necesită investigații suplimentare precum colposcopie cu biopsie
- SCC (carcinom cu celule scuamoase): se recomandă biopsie
- Anomalii ale celulelor epiteliale glandulare – se recomandă biopsie:
- Celule atipice NOS (fără altă specificație) endocervicale/endometriale/glandulare
- Celule atipice în favoarea neoplaziei endometriale/glandulare
- AIS (adenocarcinom in situ)
- Adenocarcinom
Un rezultat anormal nu înseamnă cancer. În majoritatea cazurilor, aceste modificări pot fi monitorizate sau tratate înainte să devină periculoase.
Următorii pași pot include:
- Repetarea testului la 6–12 luni;
- Testare HPV-AND;
- Colposcopie și biopsie cervicală;
- Proceduri de excizie locală (LEEP, conizație), dacă este necesar.
Testul Papanicolau rămâne standardul de aur în depistarea precoce a leziunilor precanceroase și a cancerului cervical. Prevenția și depistarea precoce pot face o diferență majoră în tratamentul și succesul recuperării. Programează-ți controlul anual și amintește-le și altor femei cât de importantă este prevenția.
Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
