Totul despre colonoscopie

Pentru investigarea completă a colonului avem la dispoziție mai multe metode: clisma baritată (ce constă în introducerea unei substanțe de contrast – bariu – în rect și efectuarea unei radiografii clasice a colonului), colonoscopia, computer tomograf cu pregătire digestivă, RMN cu pregătire digestivă. În funcție de particularitățile fiecărui caz, medicul va indica examenul medical potrivit.
Colonoscopia (endoscopia digestivă inferioară) este una dintre cel mai des folosite metode de investigare a colonului. De multe ori, pacienții amână efectuarea acestei investigații deoarece este considerată a fi o explorare invazivă și dureroasă. Această frică duce adesea la imposibilitatea diagnosticului precoce al unor afecțiuni devastatoare, cum este și cazul cancerului de colon.

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este o investigație medicală care permite medicului examinarea în întregime a colonului (intestinul gros) și a unei mici porțiuni de intestin subțire. Examinarea se realizează cu ajutorul unui instrument subțire și flexibil, dotat la unul dintre capete cu un dispozitiv cu o mică cameră și sursă de lumină ce captează și transmite în timp real imagini din interiorul colonului, numit colonoscop.

Ce afecțiuni ale colonului pot fi depistate cu ajutorul colonoscopiei?

Cu ajutorul colonoscopiei se pot observa leziuni foarte mici, modificări ale aspectului mucoasei colonice (modificări de culoare, sângerare mucoasă), hemoroizi, diverticuli colonici (dilatații saculare ale mucoasei peretelui intestinului gros), polipi, zone inflamate, zone ulcerate, tumori etc.
În plus, cu ajutorul colonoscopiei pot fi extrași polipii care au crescut pe mucoasa colonului, folosind o ansă specială de polipectomie. De asemenea, polipul poate fi biopsiat, adică se prelevează un mic fragment cu ajutorul unei sonde de biopsie. Biopsia și/sau polipectomia nu sunt dureroase. Majoritatea polipilor sunt formațiuni benigne, care se pot maligniza în timp prin temporizarea polipectomiei. După polipectomie, aceștia sunt trimiși în laboratoare pentru analiză microscopică. Prin identificarea și înlăturarea polipilor, colonoscopia este o investigație care previne apariția cancerului de colon fiind superioară altor metode imagistice.

Când se indică efectuarea unei colonoscopii?

Colonoscopia este indicată în caz de:

• pierdere de sânge prin scaun, evidentă sau depistată prin testul sângerărilor oculte, la un pacient fără cauză joasă evidentă, sau chiar în prezența hemoroizilor dacă există semne de alarmă sau dacă pacientul are peste 45 de ani – reprezintă o indicație absolută pentru colonoscopie;
• simptome gastrointestinale fără cauză aparentă, de tipul durerilor, tulburărilor de tranzit intestinal (diaree cronică, constipație) asociate sau nu cu scădere ponderală;
• identificare prin analize de sânge a unei anemii feriprive (cu fier seric scăzut) deoarece aceasta ar putea fi cauzată de o sângerare la nivelul tubului digestiv;
• modificări la nivelul colonului descrise la o altă investigație (polip, formațiune, îngroșarea mucoasei, stenoză), fiind necesară prelevarea de biopsie pentru examen anatomopatologic;
• afecțiuni inflamatorii ale colonului (rectocolita ulcero-hemoragică, boala Crohn) pentru diagnostic diferențial, evaluarea extensiei și severității leziunilor;
• suspiciune de polipi, cancer;
• diagnostic de cancer colorectal în familie deoarece există posibilitatea predispoziției genetice pentru această afecțiune.

Colonoscopia este indicată tuturor persoanele peste 50 ani, în absența oricăror simptome, dată fiind incidența crescută a polipilor colonici în populație după această vârstă ca leziuni precursoare ale cancerului de colon.

Pregătirea pentru colonoscopie

Pacientul trebuie să urmeze un protocol de „spălare a colonului”. Este absolut necesar să nu existe materii solide în lumen. Astfel, în ziua de dinaintea examinării, pacientul va consuma doar lichide clare – sunt necesari aproximativ 4 litri consumați fracționat (apă plată, ceai, zeamă de compot), în asociere cu anumite substanțe laxative. În unele situații, se pot folosi și clisme evacuatorii. Pregătirea va produce scaune nenumărate pentru golirea colonului, de aceea se recomandă ca aceasta să se facă acasă sau în apropierea unei toalete.

Concret, dieta dumneavoastră va trebui să țină cont de următoarele reguli:

• cu o zi înainte de colonoscopie nu se mănâncă nimic, se consumă doar lichide;
• în cazul în care luați preparate medicale cu fier sau cărbune medicinal, este necesară întreruperea administrării cu cel puțin 3 zile anterior colonoscopiei;
• se poate servi un mic dejun constând în alimente ce nu conțin fibre vegetale (carne, brânză, iaurt, ouă, ceai, cafea, paste, pâine albă);
• ulterior veți consuma numai lichide (apă, ceai, sucuri, zeamă de compot, supe strecurate);
• soluția de pregătire se bea într-un ritm lent, constant – 200ml la fiecare 10 minute – pentru a preveni balonarea abdominală, greața și voma (aceasta din urmă nu este de dorit deoarece se pierde din substanța activă);
• dacă gustul soluției de pregătire este greu tolerabil, se poate adăuga zeamă de lămâie, zahăr și, în general, orice fel de lichide limpezi (ceaiuri, sucuri – fără pulpă de fructe);
• agitați periodic sticlele cu soluția de băut;
• în final, obiectivul este eliminarea unui scaun apos, limpede;
• este foarte important ca administrarea soluției de pregătire să fie încheiată cu cel puțin 6 ore înaintea examinării – nu se mai consumă alte lichide cu 6 ore înainte de procedură;
• nu aveți voie sa mâncați nimic în timpul sau după ce ați băut soluția de pregătire;
• medicația dumneavoastră cardiologică se administrează anterior procedurii, după schema stabilită, cu o cantitate mică de apă;
• este necesar să precizați medicului medicația antiagregantă sau anticoagulantă, urmând a stabili împreună cu medicul cardiolog necesitatea ajustării dozelor;
• pacientul diabetic (aflat în tratament cu antidiabetice orale sau insulină) – lipsa aportului alimentar în timpul pregătirii pentru colonoscopie necesită ajustarea dozelor/oprirea temporară a medicației antidiabetice pentru evitarea hipoglicemiei.
  
  

Cum se desfășoară colonoscopia?

Pentru colonoscopie, va trebui să vă întindeți pe partea stângă, pe un pat special pentru examinare. Medicul va introduce un tub lung, flexibil, cu sursă de lumină, în colonul dumneavoastră prin rect. Colonoscopul va transmite imagini din interiorul colonului, astfel încât medicul va putea urmări îndeaproape mucoasa colonului. Pe măsură ce tubul avansează, se introduce aer pentru a se destinde colonul și a se obține condiții optime de vizualizare. Acest lucru generează o senzație de balonare și, ocazional, crampe. Un disconfort acut poate apărea la trecerea de un cot mai dificil al colonului. Se încurajează eliminarea gazelor.
Durata medie a investigației este de 20 – 30 de minute. Atât medicul, cât și asistenta vă vor monitoriza semnele vitale pe perioada investigației, vor urmări orice semn de disconfort și vă vor administra medicația necesară. După investigație, este posibil să vă simțiți balonat, ocazional pot persista o vreme crampele până când se elimină, pe cale naturală, aerul introdus în colon.
Mulți pacienți consideră că investigația este una dureroasă. Este important de știut că intensitatea durerii diferă de la persoană la persoană, în funcție de lungimea colonului, toleranța individuală la durere. Pacienții cu toleranță scăzută la durere pot efectua această investigație cu sedare. Sedarea se recomandă în special la pacienții care au intervenții chirurgicale abdominale deoarece aceștia pot resimți disconfortul mai devreme și mai intens.
După examinare, pacientul se va afla o perioadă sub supraveghere medicală. În cazul pacienților care au primit sedare, după aproximativ 1 oră se poate permite externarea în compania unui însoțitor, cu interzicerea conducerii unui autovehicul și a consumului de alcool.

Complicațiile colonoscopiei

Orice procedură are și riscuri. Colonoscopia este asociată cu complicații diverse, legate de pregătirea colonului, sedare și instrumentare. Frecvența complicațiilor nu este ridicată, dar acestea sunt variate și pot apărea imediat, dar și la distanță de procedură.

Complicații corelate cu pregătirea colonului pacientului:

• deshidratare;
• hipotensiune;
• tulburări hidro-electrolitice;
• sindrom subocluziv sau ocluziv.

Complicații legate de instrumentare:

• durere abdominală;
• anomalii cardiace (aritmii);
• hemoragie – poate să apară după biopsierea unei leziuni sau după scoaterea unui polip; este o complicație rară; poate necesita transfuzii de sânge sau tratament chirurgical;
• perforație – foarte rar; dacă are loc, poate fi necesar tratament chirurgical.

Pentru a evita astfel de evenimente este necesar ca efectuarea colonoscopiei să fie precedată de un consult gastroenterologic. În mod ideal, acest consult ar trebui realizat de medicul care va efectua colonoscopia. Pot exista situații în care să fie necesare măsuri suplimentare de precauție. Uneori poate fi necesară internarea – în cazul pacienților cu afecțiuni asociate, de tipul bolilor cardiovasculare, cerebrale, boli pulmonare severe, vârste extreme, cei sub tratament cu antiagregante, anticoagulante etc.

În concluzie, datorită posibilităților de biopsiere, a capacităților terapeutice și a recunoașterii valorii sale deosebite în screeningul pentru cancerul de colon, colonoscopia este metoda cea mai indicată de investigare a colonului. Posibilitatea de efectuare cu sedare și accesibilitatea ei sunt argumente de luat în considerare pentru a învinge teama de durere și de necunoscut și de a nu întârzia diagnosticarea în timp util a unor afecțiuni grave.

Colonoscopia se realizează în siguranță în Rețeaua Medicală Arcadia. Pentru programări și alte informații, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.