Endoscopia digestivă este o procedură nechirurgicală, folosită pentru examinarea mucoasei (stratul intern/căptușeala) tubului digestiv, fiind cea mai bună metodă în acest sens. În realizarea acestei proceduri, medicul folosește un tub flexibil, cu lumină, cameră video și canal de lucru. Imaginile din interiorul tubului digestiv se văd în timp real pe un monitor.
Cel mai frecvent se practică endoscopia digestivă superioară (EDS), respectiv inferioară (colonoscopia).
Endoscopiile digestive se practică în scop diagnostic, putându-se preleva probe biologice din mucoasa digestivă, dar au și componentă terapeutică, cum ar fi, de pildă, extirparea de polipi, extragerea de corpi străini, oprirea hemoragiilor digestive, ligaturi de varice esofagiene, dilatarea unor zone îngustate din esofag.
Videocapsula endoscopică explorează inclusiv intestinul subțire, dar fără posibilitatea de biopsie.
Endoscopia digestivă superioară (EDS) constă în introducerea tubului endoscopic, având uzual diametrul de maximum 10 mm la adult, pe cale bucală, trecând apoi prin faringe în esofag, permițând examinarea acestuia, a stomacului și a duodenului (prima porțiune a intestinului subțire). Endoscopia digestivă nu interfereză cu respirația pacientului.
Când este recomandată endoscopia digestivă superioară?
Endoscopia digestivă superioară poate fi indicată în următoarele situații:
- dureri de etaj abdominal superior;
- dureri sau arsuri retrosternale (pirozis);
- vărsături persistente;
- hemoragii digestive manifeste – vărsătura cu sânge (hematemeza) sau scaunul cu sânge digerat, negru (melena);
- hemoragii digestive oculte, evidențiate printr-un test de scaun;
- investigarea unei anemii feriprive sau megaloblastice;
- scădere ponderală inexplicabilă;
- dificultăți la deglutiție (disfagie).
Ce diagnostic se poate obține?
Cu ajutorul acestei investigații se pot diagnostica foarte multe afecțiuni:
- inflamații ale mucoasei digestive – esofagita, gastrita;
- ulcere – esofagian, gastro-duodenal;
- hernia hiatală;
- varice esofagiene;
- cancerul de esofag sau de stomac;
- esofagul Barrett – leziune premalignă a esofagului inferior;
- boala celiacă – împreună cu testele serologice;
- polipi esofagieni sau gastrici.
Deseori, pentru un diagnostic de certitudine, inclusiv de infecție gastrică cu Helicobacter pylori, este necesar examenul histopatologic, efectuat pe un fragment foarte mic de țesut, de câțiva mm, recoltat prin biopsie. Aceasta se efectuează în timpul investigației, nu este dureroasă, nu prezintă risc de infecție sau hemoragie necontrolată, iar pacientul nu rămâne cu niciun stigmat. Precauția este necesară la pacienții care iau anticoagulante orale.
Endoscopia digestivă superioară necesită o pregătire prealabilă?
Înainte de efectuarea unei endoscopii, pacientul trebuie să informeze medicul dacă se află în una dintre următoarele situații:
- are afecțiuni cardiace și pulmonare cronice;
- ia medicație din categoria anticoagulantelor orale (acenocumarol, warfarină) sau antiagregante (acid acetilsalicilic, clopidogrel etc);
- prezintă o sarcină în evoluție;
- are diabet zaharat – tratat cu insulină sau antidiabetice orale;
- are alergii medicamentoase – de exemplu, la clorhidrat de lidocaină.
Înaintea investigației, pacientul trebuie să citească condițiile și riscurile endoscopiei, apoi să-și exprime consimțământul prin semnătură în legătură cu efectuarea investigației și o eventuală biopsie.
Pregătirea pentru endoscopia digestivă superioară este simplă, pacientul trebuind doar să nu mănânce și să nu bea cu 6 - 8 ore înainte. Acest lucru asigură o cât mai bună vizualizare, precum și evitarea vărsăturilor și a pneumoniei de aspirație. Ochelarii și protezele dentare mobile vor fi îndepărtate pe timpul intervenției.
Cum se desfășoară endoscopia digestivă superioară?
Pentru reducerea reflexului de vomă, se vor administra 1 - 2 pufuri bucale de anestezic local (clorhidrat de lidocaină), nu și la pacienții care se știu alergici la această substanță.
Pacientul va fi culcat pe partea stângă, i se va pune o proteză bucală din plastic pentru a proteja tubul endoscopic. După ce acesta este introdus pe cale bucală, pacientul va fi rugat să înghită de 1 - 2 ori pentru a permite trecerea în esofag. Mai departe, trebuie doar să respire liniștit, să încerce să înghită cât mai rar și să lase restul în seama echipei medicale. Timpul mediu este de 5 - 10 minute. După terminarea procedurii, poate persista o senzație de disconfort la nivelul gâtului timp de maximum 24 de ore, iar pacientul va fi sfătuit să nu mănânce și să nu bea nimic timp de 30 de minute după investigație.
Pentru confort maxim, endoscopia, în special cea inferioară, se poate efectua cu sedare ușoară, folosind medicamente administrate intravenos. Acestea produc relaxare musculară și un somn superficial, iar pacientul nu-și va aminti nimic din timpul investigației. Revenirea parțială se va face în câteva minute, iar cea totală după mai multe ore. Pacientul va sta 1 - 1,5 ore întins pe pat, într-o cameră alăturată, pentru monitorizare și refacere. Este necesară prezența unui însoțitor și sunt contraindicate șofatul și activitățile ce necesită concentrare timp de 12 până la 24 ore după intervenție.
Important de reținut este faptul că, între două investigații, endoscopul este spălat și sterilizat cu soluții speciale, astfel încât nu există niciun risc de transmitere a unor infecții grave, precum cele cu HIV sau virusurile hepatitice B și C.
Endoscopia digestivă superioară se realizează în siguranță în Rețeaua Medicală Arcadia.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
