Histerosalpingografia (HSG) este o procedură imagistică cu raze X de examinare a cavității uterine și a trompelor uterine.
Când este indicată histerosalpingografia?
Cea mai frecventă indicație în prezent este evaluarea permeabilității trompelor uterine (dacă acestea sunt blocate sau libere); totodată HSG poate stabili prezența unor modificări de contur sau dimensiuni ale cavității uterului; în aceste situații problema de sănătate a pacientelor o reprezintă infertilitatea. Studii recente au arătat că există posibilitatea apariției unei sarcini la 30 - 40% din paciente în următoarele 3 - 4 luni de la realizarea histerosalpingografiei.
O indicație mai puțin întâlnită este verificarea succesului procedurii de ligatură a trompelor, care poate fi realizată după cel puțin 3 - 6 luni de la momentul intervenției.
Indicația pentru HSG o precizează medicul ginecolog în urma consultației și unui set de analize.
Când este histerosalpingografia contraindicată?
Contraindicațiile histerosalpingografiei sunt:
- sarcina;
- infecțiile pelvine active;
- sângerarea abundentă în momentul examinării.
Cum se desfășoară histerosalpingografia?
Intervalul optim pentru realizarea HSG este între ziua a 6-a și ziua a 12-a a ciclului menstrual (ziua 1 este prima zi cu sângerare), moment în care mucoasa uterină este subțire și totodată riscul pentru prezența unei sarcini este redus.
HSG se realizează în laboratorul de radiologie pe o masă adaptată pentru examen ginecologic cu valve. Pacientele nu necesită internare în prealabil și nici ulterior procedurii. De obicei, pacientele sunt sfătuite să ia cu o oră înainte de examinare un medicament antalgic (împotriva durerii) și un spasmolitic (contra spasmelor ce pot apărea). Scopul medicației pre-procedurale este de a reduce senzația dureroasă ce poate fi percepută de pacientă pe parcursul examenului sau în următoarele ore.
Procedura constă în introducerea în interiorul cavității uterine a unei substanțe de contrast pe bază de iod (un lichid transparent cu vâscozitate un pic mai mare ca a apei) și urmărirea pe imaginile radiologice a distribuției contrastului la nivelul cavității uterine și a trompelor uterine.
Pacienta este rugată să se dezbrace de la jumătate în jos, să se îmbrace într-un halat de consultație, iar apoi să se așeze în poziție ginecologică pe masa radiologică adaptată în vederea realizării examenului cu valve (examinare practicată la consultul ginecologic); valvele ajută la îndepărtarea pereților vaginali și inspectarea colului uterin.
Orificiul colului uterin este canulat (se introduce un cateter special, tub sau canulă) pe primii săi 3 - 4 cm, se retrag valvele, iar ulterior se injectează substanța de contrast iodată. În momentul injectării substanței de contrast se pot produce crampe ale căror intensitate dureroasă variază de la pacientă la pacientă, în funcție de permeabilitatea trompelor (pot fi mai intense în cazul unor blocaje) și a pragului dureros al pacientei; majoritatea pacientelor descriu durerea ca fiind similară cu cea de la menstruație. Durata perioadei dureroase este în general sub 1 minut, nedepășind 2 - 3 minute în cazurile dificile.
Se realizează câteva imagini radiografice în momentul când substanța de contrast este prezentă la nivelul cavității uterine și a trompelor, pacienta putând fi rugată să își schimbe poziția pentru evidențierea mai bună a eventualelor modificări. Odată ajunsă în interiorul abdomenului substanța de contrast este absorbită și ulterior eliminată pe cale renală. Incidența unor reacții adverse la substanța de contrast iodată este foarte redusă, sub 0,1% din totalul histerosalpingografiilor realizate.
La finalul examinării cateterul este retras, moment în care senzațiile dureroase încep să dispară aproape complet, și pacienta este rugată să se ridice. În acest moment o bună parte din substanța de contrast este eliminată pe cale vaginală, putându-se asocia cu prezența unor pete sângerii, lucru considerat normal.
Ce se indică după examinare?
Pacientele sunt sfătuite să folosească în următoarele 2 - 3 zile un absorbant extern (nu sunt indicate absorbantele interne). În următoarele 2 - 3 zile pe lângă o ușoară scurgere hemoragică (pete sângerii ca la începutul menstruației) pacientele pot resimți crampe și o stare mai neplăcută cu amețeli, slăbiciune, greață, aceste simptome fiind mai frecvente în primele 24 de ore. Simptomatologia dureroasă poate fi combătută cu aceeași medicație antalgică și spasmolitică ca cea folosită înainte de procedură, doar la apariția simptomelor. După examinare pacienta primește o rețetă cu un antibiotic pentru următoarele 5 zile. De asemenea este recomandată pacientei abstinență sexuală pentru următoarele 3 zile.
Complicațiile severe de după HSG sunt extrem de rare și includ pe lângă alergiile la substanța de contrast, infecțiile pelvine și lezarea uterului. Simptomele de alarmă pentru aceste complicații, în care este necesară anunțarea medicului ginecolog, sunt:
- scurgeri vaginale urât mirositoare;
- vărsături;
- leșin;
- crampe sau dureri abdominale de intensitate foarte mare;
- sângerare vaginală abundentă;
- febră;
- frisoane.
Doza de iradiere primită de pacientă este redusă, în conformitate cu normele de securitate radiologică, iar potențialele efecte negative post-iradiere (precoce ori tardive) sunt foarte rare conform studiilor realizate, atât pentru pacientă, cât și pentru eventuala sarcină.
Rezultatele obținute sunt prezentate pacientei de către medicul radiolog, care elaborează un raport de examinare, iar apoi sunt aduse la cunoștința medicului ginecolog pentru evaluare și indicații în contextul istoricului pacientei. După examinare pacientele pot realiza activitățile obișnuite și pot conduce autovehicule.
Alternative pentru HSG sunt histeroscopia, laparoscopia diagnostică și sonohisterografia, fiecare cu indicațiile și procedurile specifice.
Histerosalpingografia este un examen medical ce poate produce un grad moderat de disconfort pacientei. Rezultatele care se obțin, însă – în urma evaluării cavității uterine și a permeabilității trompelor uterine – oferă informații importante femeilor cu probleme de fertilitate.
