Ulcerul peptic reprezintă o leziune ce apare în urma distrugerii mucoasei gastrice sau duodenale de către acidul gastric sau sucurile digestive.
Apariția ulcerului peptic este favorizată de predispoziția genetică a persoanei, căreia i se adaugă acțiunea unor factori externi:
- infecția cu Helicobacter pylori - majoritatea ulcerelor sunt produse de această bacterie. Deși cea mai mare majoritate a oamenilor prezintă o infecție cu Helicobacter pylori, doar o mică parte dintre ei va dezvolta ulcer;
- fumatul - prelungește evoluția ulcerului, crește rata recurenței, predispune la complicații și rezistență la tratament;
- administrarea cronică de antiinflamatoare (aspirină, indometacin, naproxen, diclofenac, ibuprofen). Riscul este semnificativ mai ridicat la persoanele de peste 60 ani, la cele care utilizează doze mari de antiinflamatoare nesteroidiene sau le asociază cu corticosteroizi.
- stresul acut - poate induce leziuni ale mucoaselor digestive;
- alte afecțiuni preexistente: ciroză, boli pulmonare cronice, insuficiența renală cronică.
Simptomele și complicațiile ulcerului peptic
Majoritatea pacienților care se prezintă la medic acuză durere „în capul pieptului”. Această durere prezintă anumite caracteristici specifice:
- este legată de mese: în ulcerele duodenale, durerea apare tardiv și poate chiar trezi pacientul din somn, în timp ce în ulcerele gastrice apare la distanță scurtă: 30 min - 1h după masă.
- poate fi percepută sub diferite forme de la arsură, senzație de apăsare sau roadere până la senzație de gol în stomac.
- durează între 30 min - 1 oră și cedează sau se ameliorează după ingestia de alimente, antiacide (Gaviscon, Malox) sau antisecretorii (Pantoprazol, Esomeprazol, Omeprazol)
- perioadele dureroase apar grupate, câteva zile la rând și alternează cu perioade nedureroase. Episoadele de durere apar în special primăvara și toamna.
- pe lângă durere, pacienții pot prezenta grețuri și vărsături care ameliorează durerea.
După o evoluție îndelungată sau uneori ca prim simptom, ulcerele se pot manifesta prin anumite complicații: hemoragia digestivă superioară, perforația/penetrarea și stenoza.
Hemoragia digestivă superioară reprezintă cea mai frecventă complicație și constă în erodarea unui vas din craterul ulceros. Se manifestă prin hematemeză - vărsătura cu sânge roșu sau sânge parțial digerat care are culoare maronie (asemenea zațului de cafea) sau prin melenă (scaun negru, lucios ca păcura).
Perforația / penetrarea apare când în evoluția sa ulcerul cuprinde și depășește în profunzime întreaga grosime a peretelui gastric sau duodenal, realizând astfel o deschidere către cavitatea abdominală sau pătrunde într-un organ vecin (ficat sau pancreas).
În ambele cazuri apare o durere de mare intensitate, severă, comparată de pacienți cu o lovitură de pumnal, fiind acompaniată de multe ori de grețuri și vărsături
