De ce să vorbim despre vaccinare?
Pentru că din ce în ce mai multe mămici se prezintă fie în maternitate, fie la cabinetul de pediatrie și refuză vaccinările, asumându-și din neștiință sau dintr-o eronată înțelegere un risc uriaș pentru sănătatea și chiar viața copiilor lor. Bolile grave care pot apărea în absența imunizării au deseori un potențial invalidant și uneori unul fatal, pe care părinții deciși să evite vaccinarea nu îl iau în calcul.
Pentru medicii pediatri, mai ales pentru cei care au în grijă nou-născuți, refuzul vaccinării este una dintre cele mai dificile situații cu care se pot confrunta, câtă vreme a respecta decizia familiei înseamnă să-și trădeze cunoștințele și convingerile profesionale. Campania antivaccinare, din ce în ce mai virulentă în ultima perioadă pe forumuri și rețele sociale, este considerată în lumea medicală „o adevărată tragedie”.
Ce este vaccinul?
Este o substanță imunobiologică ce conține microorganisme vii sau inactivate care se administrează în scopul inducerii imunității (formării de anticorpi), pentru a preveni astfel dezvoltarea bolii respective.
Nici un vaccin nu oferă protecție totală, existând un risc scăzut ca persoana vaccinată să dezvolte boala respectivă, însă într-o formă mult atenuată și mai puțin periculoasă.
Recomandarea utilizării unui vaccin trebuie să țină cont de riscurile bolii, de beneficiile vaccinării și, nu în ultimul rând, de efectele adverse ale vaccinării. Practic nu există vaccin fără efecte adverse, însă de cele mai multe ori acestea sunt ușoare și tranzitorii (febră sau reacții locale minime). Beneficiile imunizării sunt infinit mai importante, căci prevenirea unor boli grave are un impact direct asupra stării de sănătate și calității vieții copilului vaccinat.
Vaccinurile moderne, din ce în ce mai performante, presupun reacții adverse minime. În practica medicală actuală, nici nu se mai recomandă utilizarea profilactică de antitermice înainte de administrarea vaccinurilor sau alte măsuri speciale cu privire la regimul alimentar sau de viață al copilului ce urmează a fi imunizat.
Mai mult încă, s-a demonstrat că administrarea profilactică de antitermice poate bloca formarea de anticorpi. În cazul în care apare febra (doar 1% dintre copii fac febră postvaccinală), sinteza de anticorpi este declanșată de puseul febril și abia în aceste condiții (febră minimum 38,5 ˚C) avem voie să folosim paracetamolul.
De obicei, vaccinurile se administrează combinate, fără ca eficacitatea sau siguranța imunizării să aibă de suferit.
Părinților care se tem că vaccinarea ar fi „o mutilare sau o manipulare a sistemului imunitar”, le putem spune că administrarea de vaccinuri, chiar și în variantă combinată, stimulează doar 1% din sistemul imunitar al copilului, acesta fiind perfect capabil să reacționeze prompt și constructiv prin formarea de anticorpi specifici.
Când trebuie sa incepem vaccinarea? Este necesară vaccinarea încă din maternitate?
Categoric da! Fiecare copil primește de la mama sa un bagaj de informații imunitare (anticorpi protectori), fie în timpul vieții intrauterine, fie după naștere, prin laptele matern. „Moștenirea” ar trebui sa îi asigure protecție până la vârsta de 6 luni, când organismul bebelușului începe să sintetizeze proprii săi anticorpi, moment din care rămâne exclusiv „pe cont propriu” cu arsenalul de apărare.
În maternitate se face vaccinarea antihepatită B și împotriva tuberculozei. Protecție împotriva acestor boli putem obține doar prin vaccinare.
Hepatita B este o boală infecțioasă gravă cu potențial înalt de cronicizare și risc de cancer hepatic (riscul este mult mai mare dacă boala este contactată în perioada de sugar sau de copil mic); frecvența infecției la populația pediatrică a scăzut semnificativ prin introducerea vaccinării.
Nu s-a demonstrat științific și statistic că vaccinarea are vreo implicație în apariția sclerozei multiple (scleroza în plăci)!
Tuberculoza nu a fost încă eradicată în România, așa cum s-a întâmplat în numeroase țări occidentale, prin campanii generalizate de vaccinare. Boala implică tratamente de lungă durată cu antibiotice în multiplă asociere (minimum 6 luni) și prezintă risc ridicat de cronicizare sau exitus (pentru copilul mic).
Cum decidem ce fel de vaccinuri facem?
Există două tipuri de scheme de vaccinare. Pe de o parte există vaccinurile obligatorii, incluse in Programul National de Vaccinare (suportate financiar și furnizate prin intermediul Direcțiilor de Sănătate Publică), vaccinuri ce se fac gratuit atât în cabinetul medicului de familie, cât și în cabinetele noastre de pediatrie, la Arcadia. Pentru școlari, vaccinurile obligatorii sunt administrate de către medicul școlar, în fiecare unitate de învățământ.
Există în plus și varianta vaccinurilor contra cost, care conțin toate vaccinurile obligatorii din Programul Național, la care se adaugă vaccinuri opționale ce oferă o protecție imunitară suplimentară pentru încă 2 categorii de infecții sau boli: infecții digestive determinate de Rotavirus și infecții determinate de Streptococul pneumoniae (otite, meningite și pneumonii).
Demn de precizat este faptul că nu există vaccinuri bune și vaccinuri proaste, ci doar o variantă de bază și una extinsă, din care fiecare familie alege soluția pe care o consideră optimă.
De ce copiii noștri ar trebui să facă mai multe vaccinuri decât am făcut noi?
Așa cum se întâmplă în absolut toate domeniile, evoluția și progresul sunt principalele legi care ne guvernează viața. Medicina e un domeniu în continuă schimbare, iar vaccinurile au evoluat la rândul lor extraordinar de mult, ca rafinament și ca putere de protecție. Pe de altă parte, bolile de astăzi sunt diferite, evoluează altfel, iar condițiile și stilul de viață nu mai seamănă cu cele ale generațiilor anterioare. Astăzi, numeroase boli au ca mediu principal de răspândire aglomerațiile urbane (hipermarketuri, săli de cinema, restaurante, săli de cursuri, grădinițe, aeroporturi). Confortul modern nu poate fi imaginat fără aer condiționat, de exemplu, sau fără mâncarea semipreparată. Clima însăși s-a schimbat și influențează în mod decisiv evoluția unor boli sezoniere, care capătă astfel manifestări noi, neașteptate. Dacă preocuparea majoră a generațiilor de astăzi se îndreaptă spre siguranța și confortul vieții, medicina actuală pariază pe prevenție și pe adaptarea organismului la toate aceste schimbări.
Ce noutăți există acum în schema națională de vaccinare?
Începând din această vară, Programul Național de Vaccinare aduce o noutate pentru imunizarea copiilor cu vârsta de 2 luni și de 4 luni, prin folosirea unui nou produs: Infanrixul hexa, care reunește aceleași tulpini ca și înainte (DTP, antipolio, antihemophilus și antihepatită B) într-un singur produs vaccinal, cu multiple beneficii: prezența a 3 antigene pertussis în loc de doua; un produs mai bine purificat, având un risc de reacții adverse mai mic; administrare mai puțin traumatizantă pentru bebeluș, întrucât toate cele 6 valențe se administrează cu doar o singură înțepătură în loc de 2, câte erau înainte.
Micii pacienți ai Centrului de Pediatrie Arcadia, precum și copiii care beneficiază de abonamente de sănătate Arcadia sunt așteptați pentru vaccinare gratuită cu noul produs Infanrix hexa, la medicul pediatru curant.
