Inima și valvele cardiace
Inima este un mușchi ce funcționează ca o pompă, împingând sângele, prin intermediul arterelor, în toate organele. Pentru a-și îndeplini funcția, inima este împărțită în 4 cămăruțe: două atrii și doi ventriculi. Ele sunt unite prin valve, și anume valva mitrală între atriul și ventriculul stâng și valva tricuspidă între atriul și ventriculul drept. De asemenea, există valve și la ieșirea sângelui din ventriculul stâng în artera aortă (valva aortică), și la ieșirea sângelui din ventriculul drept în artera pulmonară (valva pulmonară). Toate aceste valve funcționează ca niște supape, permițând circulația sângelui într-o singură direcție.
Circulația sângelui
Pentru a înțelege mai ușor funcționarea inimii și a valvelor cardiace, vom începe cu descrierea circulației sangvine. Pentru simplificare, vom face diferența între diferitele etape ale circuitului. Ele se succed continuu, fără întrerupere, pe tot parcursul vieții pacientului.
- Prima etapă
Ventriculii plini de sânge se contractă. Este momentul în care apare pulsul la nivelul arterelor. Sângele este transmis din ventriculul stâng în artera aortă prin intermediul valvei aortice. Aceasta înseamnă că valva aortică se deschide sub presiunea produsă de contracția inimii. În același timp, valva mitrală se închide, pentru a nu permite sângelui să se întoarcă în atriul stâng. Același lucru se întâmplă și la nivelul cavităților drepte ale inimii. Valva pulmonară se deschide pentru a permite trecerea sângelui din ventriculul drept în artera pulmonară, iar valva tricuspidă se închide pentru a bloca refluarea sângelui în atriul drept.
- A doua etapă
Inima se relaxează. Datorită acestui lucru, ventriculii devin mai spațioși. Valvele aortică și pulmonară se închid, iar valvele mitrală și tricuspidă se deschid. Astfel, inima se umple cu sânge din atrii. Această etapă se desfășoară între două pulsații arteriale.
Anomaliile valvulare
Așa cum am mai precizat, valvele cardiace lasă sângele să treacă într-o singură direcție. Cel mai frecvent afectate de anomalii sunt valvele mitrală și tricuspidă. Pot apărea două situații:
- Valvele nu se mai închid complet
Aceasta înseamnă, pentru valva mitrală de exemplu, că în cursul ejecției sângelui din ventriculul stâng o anumită cantitate de sânge se întoarce în atriul stâng și nu mai ajunge în artera aortă. În consecință, inima desfășoară o activitate inutilă, iar întregul organism primește mai puțin sânge.
- Valvele nu se mai deschid complet
Aceasta înseamnă, în cazul stenozei aortice de exemplu, că sângele ce trebuie să ajungă în artera aortă traversează o valvă îngustată. De aceea, ventriculul stâng depune un efort suplimentar, iar presiunea din interiorul lui crește nejustificat. De asemenea, organismul primește mai puțin sânge decât îi este necesar.
Cauzele afectărilor valvulare
Afectările valvulare pot fi cauzate de:
- reumatismul articular acut – o boală secundară infecției cu o bacterie specifică (streptococul de grup A), care afectează articulațiile, rinichii sau valvele cardiace. Pentru a preveni acest tip de reumatism, orice infecție streptococică, de exemplu apărută la nivelul amigdalelor, trebuie tratată cu mare atenție;
- inflamații la nivelul inimii;
- calcificări ale pereților vaselor de sânge, ce pot afecta și inelele de inserție ale valvelor cardiace;
- consecințele infarctului de miocard.
Simptome
Este posibil ca în stadiile incipiente, când afectarea valvulară nu este importantă, să nu apară niciun simptom. La persoanele în vârstă, există atingeri valvulare neresimțite de către pacient. În cazurile severe pot apărea sufocări la efort (sau în repaus), dureri în piept sau tulburări de ritm cardiac.
Explorări
Ascultația inimii cu stetoscopul de către medic poate evidenția un suflu la nivelul inimii. După caracteristicile suflului, medicul poate de cele mai multe ori să precizeze boala.
Ecocardiografia permite vizualizarea inimii și a mișcărilor ei, cu ajutorul ultrasunetelor. Aparatul funcționează ca un radar; ultrasunetele sunt emise de aparat, sunt reflectate de către inimă și sunt recepționate înapoi de către ecocardiograf. Tehnica este nedureroasă. Majoritatea bolilor valvelor cardiace pot fi identificate prin această metodă.
Electrocardiografia înregistrează activitatea electrică a inimii, pe baza căreia se poate aprecia grosimea pereților ventriculari, starea arterelor ce conduc sângele la inimă, ritmul cardiac etc.
Pacienții pot necesita și alte explorări ce trebuie efectuate în spital.
Tratament
Atunci când o valvă cardiacă este grav afectată, rolul medicamentelor este minim. Ele sunt totuși indicate pentru ameliorarea simptomelor și a consecințelor bolii asupra restului inimii. Dacă acest tratament nu este suficient, pacientul trebuie operat pentru a se implanta o valvă cardiacă artificială.
