Pacienții alergici la pește sau fructe de mare (creveți, crabi, midii) dezvoltă reacții alergice la anumite proteine care se regăsesc în aceste alimente. Se întâmplă destul de rar ca pacienții afectați să fie alergici la ambele simultan, dar reacțiile alergice pot fi severe, punând viața în pericol – situație care impune evitarea acestor alimente. Totuși, chiar și evitarea acestora poate prezenta o provocare din cauza posibilității de a dezvolta reacții alergice încrucișate între diverse specii de pești și fructe de mare, precum și între fructele de mare și acarienii din praful de casă.
Ce este o alergie la pește sau fructe de mare?
Alergia la pește sau fructe de mare este o reacție anormală a sistemului imun la anumite proteine conținute în pește sau în fructele de mare. Aceste alergii pot să se manifeste în mod diferit: la nivelul pielii, al tractului respirator sau al tractului gastrointestinal.
Reacțiile alergice încrucișate între pește și fructe de mare sunt puțin probabile, dar posibile. Aceasta înseamnă că pacienții alergici la pește pot mânca, de obicei, fructe de mare fără restricții.
Reacțiile alergice încrucișate între fructele de mare și acarienii de praf de casă sunt frecvente deoarece acestea prezintă similitudini la nivelul proteinelor musculare. Prin urmare, o reacție la fructele de mare poate apărea ca urmare a unei alergii la acarieni din praf.
Alergiile la pește sau fructe de mare pot apărea la orice vârstă și persistă de obicei toată viața.
Alergeni din pește și fructe de mare
Cei mai importanți doi alergeni din pește și fructe de mare sunt:
Parvalbuminele din pește
- Se găsesc în țesutul muscular al peștilor și prezintă similitudini din punct de vedere structural între diferite specii de pești și, prin urmare, pacienții afectați sunt adesea alergici nu doar la unul, ci la mai multe tipuri de pește.
- Cantitatea de parvalbumină conținută variază: peștii cu carne albă conțin mai multă parvalbumină decât peștii cu carne roșie; heringul, de exemplu, conține mai multă parvalbumină decât tonul.
- Sunt foarte stabile la căldură și persistă chiar și după preparare termică (gătire, prăjire, afumare etc.).
- Procesul natural de digestie distruge majoritatea alergenilor din pește, dar afectarea digestiei gastrice, de exemplu prin medicamente precum inhibitorii pompei de protoni sau antiacidele, poate influența acest proces – prin urmare, aceste medicamente scad pragul pentru reacțiile alergice și cresc riscul de reacții anafilactice.
Tropomiozinele din fructele de mare
- Sunt proteine structurale din mușchii creveților, crabilor, homarilor, calamarilor, midiilor și din multe alte fructe de mare.
- Sunt foarte stabile la căldură – nu sunt distruse prin fierbere, prăjire etc.
- Reacțiile alergice încrucișate între diferite tipuri de fructe de mare sunt frecvente. Aceasta înseamnă că pacienții afectați sunt de obicei alergici la mai multe tipuri diferite de fructe de mare.
Care pești/fructe de mare pot provoca reacții alergice?
Sunt descrise alergii la pește, cum ar fi:
- hering, sardină;
- cod, merluciu, polac;
- pește-spadă, ton, macrou, barramundi;
- somon, păstrăv, char;
- crap;
- pește roșu;
- halibut, limbă-de-mare;
- pangasius;
- anghilă.
Sunt descrise reacții alergice la fructele de mare (moluște și crustacee), precum:
- crevete;
- homar;
- rac, crab;
- sepie, calamar;
- caracatiță;
- stridii, midii;
- melci.
Alți alergeni
Enzimele enolază și aldolază din pește pot cauza în principal reacții alergice încrucișate între diferite specii de pești. Gelatina de pește este, de asemenea, un potențial alergen.
Viermele parazit Anisakis simplex este alergen și poate fi găsit și în hering. Depozitarea, manipularea sau prepararea necorespunzătoare a peștelui poate duce la persistența acestui vierme parazit.
Alți alergeni din fructele de mare includ lanțurile ușoare de miozină, proteina sarcoplasmică de legare a calciului din creveți și enzima arginină kinază.
Simptome asemănătoare alergiilor care pot apărea după consumul de pește sau fructe de mare
Peștele sau fructele de mare pot declanșa, de asemenea, simptome similare unei alergii. Prin depozitarea sau conservarea necorespunzătoare, aceste alimente pot conține toxine sau cantități mari de histamină generată prin deteriorarea naturală a alimentului și care provoacă simptome similare reacțiilor alergice.
Un exemplu în acest sens este scombroidoza, o toxină care este produsă atunci când peștele se alterează. Intoxicația scombroidă poate să apară după consumul de pește cu carne de culoare închisă, de exemplu ton sau macrou.
Ce simptome pot apărea în alergia la pește sau fructe de mare?
Reacțiile alergice la pește sau fructe de mare survin atât după consum, cât și după contactul cu pielea, de exemplu în timpul preparării sau prelucrării. Inhalarea de vapori sau emanații în timpul gătitului, prăjirii sau fierberii poate declanșa, de asemenea, reacții alergice.
Simptomele tipice ale unei alergii la pește sau fructe de mare includ:
- pe piele: urticarie – eritem (roșeață), blânde (popular);
- respirator: atacuri de strănut, tuse, bronhospasm, respirație șuierătoare, criză de astm;
- la nivelul sistemului cardiovascular: tahicardie, palpitații, scăderea tensiunii arteriale, amețeli.
Atenție! Pot apărea:
- frecvent: reacții alergice severe cu simptome ce apar de obicei în decurs de câteva minute până la o oră după expunere și care pot evolua rapid până la inclusiv șoc anafilactic;
- rar: reacții limitate la gură, buze și gât, cum ar fi mâncărime sau edem.
Anafilaxia la creveți indusă de efort
Anafilaxia indusă de efort poate să apară după consumul de creveți: cei afectați au reacții alergice la creveți numai în asociere cu efortul fizic.
Cum se stabilește diagnosticul de alergie la pește sau fructe de mare?
Dacă se suspectează o alergie la pește sau fructe de mare, este recomandată mai întâi o discuție detaliată cu medicul alergolog cu privire la simptome și momentul apariției lor.
Un jurnal alimentar în care sunt documentate și simptomele poate fi util în pregătirea vizitei la medicul alergolog. Aceste informații îi oferă medicului indicii importante în stabilirea investigațiilor necesare diagnosticării.
Sunt disponibile diverse proceduri de testare pentru elucidarea cauzelor. Inițial, se vor efectua, de obicei:
- teste cutanate: se evaluează reacția la nivelul pielii după contactul cu alergenul în cadrul unui test prick-to-prick sau prick test;
- teste de sânge: examinarea prezenței anticorpilor IgE specifici alergenilor și a anticorpilor împotriva enolazelor sau aldolazelor.
Dacă diagnosticul este incert, în cazuri rare se poate efectua un test de provocare. Acesta presupune consumul de cantități mici de pește sau fructe de mare sub supraveghere medicală pentru monitorizarea reacției organismului. Deoarece aceste teste de provocare sunt asociate cu risc de apariție a unor reacții alergice severe, inclusiv anafilaxie, ele pot fi efectuate numai în centre medicale specializate care dispun de servicii medicale de urgență.
Cum se tratează alergia la pește sau fructe de mare?
Dacă sunteți alergic la pește sau fructe de mare, trebuie să le evitați. Dacă ar trebui evitate toate sau doar anumite categorii de pești sau fructe de mare poate fi stabilit doar de către medicul alergolog prin investigații specifice.
Dacă în urma investigațiilor alergologice se stabilește că sunteți alergic doar la anumite categorii de pești sau fructe de mare, ar trebui să cumpărați pește sau fructe de mare care sunt ambalate individual și congelate. În acest fel, poate fi evitată posibila contaminare cu alte tipuri de pește sau fructe de mare.
Ce trebuie să faceți în caz de urgență?
Reacțiile anafilactice sunt frecvente în cazul unei alergii la pește sau fructe de mare. Acestea pot include apariția rapidă a unor erupții cutanate urticariene, greață, dificultăți de respirație, umflarea cavității bucale și a gâtului, probleme circulatorii și chiar pierderea cunoștinței.
Dacă un pacient a avut deja o reacție alergică severă la pește sau fructe de mare, există un risc crescut de apariție a altor reacții alergice severe. Pacienții cu alergie la pește sau fructe de mare ar trebui să dispună în permanență de o trusă de urgență pentru alergii, care ar trebui să includă:
- autoinjector de adrenalină (seringă pentru autoadministrare);
- antihistaminic;
- preparat cortizonic;
- bronhodilatator, mai ales dacă aveți și astm.
Rudele unui pacient alergic la alimente ar trebui să fie familiarizate și instruite în utilizarea unei truse de urgență. În cazul copiilor alergici la pește sau fructe de mare, personalul de la grădiniță sau școală trebuie, de asemenea, să fie informat și instruit, dacă este necesar.
În cazul unei suspiciuni de alergie la pește sau fructe de mare, puteți programa un consult alergologic la numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
Bibliografie
Middleton's Allergy – Principles and Practice, 9th Edition – 2019; Editors: A. Wesley Burks, Robyn E. O'Hehir, David H. Broide, Stephen T. Holgate, Leonard B. Bacharier, Gurjit K. Khurana Hershey, R. Stokes Peebles.
Muraro A. et al.; European Academy of Allergy and Clinical Immunology, Food Allergy, Anaphylaxis Guidelines Group. EAACI guidelines: Anaphylaxis (2021 update). Allergy. 2022 Feb;77(2):357-377.
Santos AF. et al. EAACI guidelines on the diagnosis of IgE-mediated food allergy. Allergy. 2023 Dec;78(12):3057-3076.
Santos AF. et al. EAACI guidelines on the management of IgE-mediated food allergy. Allergy. 2024 Oct 30.
