Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, această patologie fiind la ora actuală a treia neoplazie ca frecvență la nivel mondial.
În România, cancerul colorectal reprezintă a treia neoplazie la sexul feminin (după col uterin și sân), respectiv a doua neoplazie la pacienţii de sex masculin (după pulmon).
Riscul de apariţie al cancerului colonic este diferit în funcție de prezenţa/absenţa unor factori de risc genetici/de mediu/de gazdă.
Factori de risc în cancerul colorectal
Factorii de risc sunt:
- Persoanele din familii cu anumite sindroame genetice (ex. polipoza adenomatoasă familială și variantele ei: sdr. Gardner, sdr. Turcot și polipoza adenomatoasă familială atenuată; cancerul colorectal nonpolipos ereditar HNPCC; sdr. de polipoza hiperplazică) au un risc de până la 90% de a dezvolta cancer colorectal la vârste tinere.
- Persoane cu istoric familial de cancer colorectal, cei cu o rudă de gradul I sau două rude de gradul II care au sau au avut cancer colorectal sau polipi colorectali. Prezența polipilor pe peretele rectului sau al colonului poate determina apariția cancerului.
- Pacienţii cu istoric personal de cancer colorectal sau polipi colorectali inclusiv post-rezecţie chirurgicală sau endoscopică.
- Pacienţii cu boală inflamatorie intestinală (boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică au un risc crescut de a face cancer colorectal.
- Sexul (bărbații fiind mai frecvent afectați decât femeile).
- Vârsta – persoanele peste 50 de ani sunt mai expuse riscului de a face cancer colorectal.
- Mediul de viață urban.
- Factori dietetici – prezența grăsimilor alimentare în cantitate ridicată, consumul crescut de carne roșie sau procesată, o dietă săracă în fibre.
- Consumul de alcool.
- Fumatul.
- Obezitatea.
- Sedentarismul.
Simptomele în cancerul colorectal
În stadiile precoce, cancerul colorectal poate să fie asimptomatic, leziunea fiind depistată întâmplător, în urma unei colonoscopii de screening.
În stadii mai avansate, pot apărea simptome precum:
- tulburări de tranzit – diaree/constipație;
- sângerari identificate în scaun;
- senzație de defecare incompletă;
- pierderi în greutate involuntare.
În cazul unui diagnostic de anemie, doctorul trebuie să verifice dacă există sângerări ale tractului digestiv.
Semne și simptome generale: inapetenţă, senzația de oboseală, disconfort prin balonare, crampe și dureri abdominale.
Există riscul să se confunde sângerările cu prezența hemoroizilor. De aceea, e foarte important diagnosticul medicului înainte de a începe orice tratament.
Sensibilitatea și specificitatea acestor simptome este mică, adică nu se poate stabili prezenţa/absenţa cancerului pe baza prezenţei/absenţei acestor simptome fiind necesare investigații suplimentare.
Cancerul colorectal: diagnostic
Markerii tumorali nu au valoare diagnostică, având o sensibilitate de 30-45%.
Colonoscopia totală, cu prelevarea de biospii pentru examen histopatologic, este investigaţia de primă intenţie în diagnosticul canceruli colorectal.
Rectosigmoidoscopia identifică peste 50% din tumorile colorectale.
Irigografia cu dublu contrast explorează în totalitate colonul, dar din cauza sensibilității reduse comparativ cu cea a colonoscopiei, este utilizată din ce în ce mai puțin.
Colonografia–CT și administrarea capsulei endoscopice sunt metode noi, utilizate pentru diagnosticul cancerului colorectal, însă fără posibilitatea prelevării de biopsii astfel încât, dacă se detectează o leziune suspectă, pacientul este îndrumat către colonoscopia de confirmare.
Cancerul colorectal: tratament
Tratamentul chirurgical este singurul tratament curativ. Poate fi necesară chimioterapia, radiochimioterapia, în funcție de stadiul tumoral și localizarea tumorii.
Este important de menționat că după tratamentul chirurgical sunt necesare colonoscopii de control (la 1 an după chirurgie, apoi la 3-5 ani).
Metodele de prevenție a cancerului colorectal
Adoptarea unui stil de viață sănătos:
- evitarea consumului de alcool,
- renunțarea la fumat,
- activitatea fizică;
- dieta bogată în fibre, vegetale, pește;
- dieta hipocalorică, hipoglucidică;
- suplimente vitaminice (acid folic, vitamina B6, calciu, vitamina D, magneziu);
- consumul de cafea este permis, fiind considerat un factor protector.
Cancerul colorectal se dezvoltă cel mai adesea din polipi adenomatoși colonici care, în timp, devin displazici apoi se transformă în cancer. Intervalul de timp de la apariția polipului la dezvoltarea unui cancer avansat este de aproximativ 10 ani. De menționat că acești polipi pot fi asimptomatici pacientul putând avea inclusiv analize de sânge în limite normale.
Screeningul cancerului colorectal se realizează prin evaluarea persoanelor asimptomatice cu scopul de a depista leziunea în stadii incipiente (polipi colonici), când se poate beneficia de tratament eficient (polipectomie endoscopică) întrerupându-se astfel evoluția polipului către cancer.
Începând cu vârsta de 50 de ani, atât bărbaţii cât şi femeile trebuie sa facă screening pentru cancerul colorectal chiar dacă nu prezintă simptome sau risc.
Important: este posibil să fiţi nevoiţi să începeţi screening-ul periodic sub 50 de ani dacă aveţi rude de grad I cu cancer colorectal, polipi colonici, boală inflamatorie intestinală sau afecțiuni genetice cu risc foarte mare de apariție a cancerului colorectal
Colonoscopia repetată la fiecare 10 ani este cel mai bun examen pentru screeningul colorectal. Este metoda „gold standard” de evaluare a colonului, având sensibilitate și specificitate înalte, vizualizează întregul colon, în cazul depistării unor leziuni, acestea pot fi îndepărtate (polipectomie endoscopică) sau cel puţin biopsiate. Trebuie efectuată ori de câte ori una dintre celelalte metode de sceening este pozitivă și poate fi efectuată sub analgo-sedare.
Rectosigmoidoscopia flexibilă (RSF), colonoscopia parțială care vizualizează ultimii 60 cm ai colonului, este recomandată la fiecare 5 ani. Este propusă ca metodă de screening deoarece statistic un procent mai mare din cancerele colorectale sunt localizate pe colonul stâng. Are avantajul că durează mai puțin, aprox 5-10 minute, este relativ bine tolerată, putând fi efectuată fără sedare. Are dezavantajul că lasă neevaluat colonul drept și deci nu poate fi exclusă o patologie la acest nivel.
Computer tomograf abdomino-pelvin cu vizualizare tub digestiv repetat la fiecare 5 ani. Pentru această investigație, este necesară pregatirea digestivă. Este o alternativă acceptabilă când colonoscopia nu se poate efectua, în cazul pacienților care au contraindicații pentru efectuarea colonoscopiei. În cazul în care această investigație descrie polipi colonici sau mucoasă colonică îngroșată, este necesară efectuarea colonoscopiei cu biopsie.
Teste pentru determinarea hemoragiilor oculte în scaun – anual. Au o sensibilitate scăzută pentru detectarea polipilor adenomatoși și a leziunilor neoplazice. În caz de rezultat pozitiv, se recomandă obligatoriu efectuarea unei colonoscopii pentru a depista sau infirma o patologie colonică.
Celelalte metode – colonoscopia virtuală, irigografia, capsula endoscopică sau testele de evaluare a AND-ului fecal – nu s-au impus ca metode de screening, fie datorită costurilor (colonoscopia virtuală, capsula endoscopică sau testele de evaluare a AND-ului fecal), fie datorită sensibilității scăzute (irigografia).
Cancerul colorectal este o patologie ce poate fi evitată. Vă recomandăm o consultație la medicul gastroenterolog pentru a discuta despre metoda cea mai potrivită de prevenție. Pentru programare, aveți la dispoziție numărul 0232 920, Call Center Arcadia.
Powered by Froala Editor
