O pacientă de 66 de ani, diagnosticată de câțiva ani cu litiază veziculară (pietre în colecist, „pietre la fiere”, cum spun mulți pacienți), s-a prezentat în Rețeaua Medicală Arcadia, la un consult de Medicină internă la Dr. Constantin Rusu, cu dureri abdominale, grețuri, vărsături, febră și frisoane. Starea sa generală era serios afectată. Simptomele începuseră de aproximativ două săptămâni, însă pacienta a așteptat înainte să ceară ajutor.
Pacienta avea obezitate morbidă (140 kg la o înălțime de aproximativ 1,60 m), precum și afecțiuni cardiovasculare și endocrinologice cunoscute, aflate sub tratament.
La ecografie, Dr. Constantin Rusu a văzut pietrele din colecist, dar și modificări inflamatorii importante în zonă și a ridicat suspiciunea de puroi în jurul colecistului. A considerat situația gravă și a îndrumat-o imediat către medicul chirurg.
Diagnosticul: o complicație severă a pietrelor la fiere
Pentru a vedea exact ce se întâmplă, Dr. Dragoș Chichirău, medic specialist Chirurgie generală, a îndrumat pacienta spre efectuarea unui colangio-RMN, o investigație RMN specială pentru colecist, căile biliare (canalele prin care circulă bila), pancreas și ficat. Rezultatul a arătat o colecistită acută litiazică (infecție a colecistului provocată de pietre). Colecistul se perforase și produsese o peritonită biliară (infecție a cavității abdominale produsă de bilă), mult mai gravă decât peritonita apendiculară, care este cea mai frecventă. În plus, apăruseră multiple abcese (colecții de puroi) în ficat și în jurul lui, lichid purulent liber în abdomen și un abces de aproximativ 12 cm chiar în ficat. O mare zonă din partea dreaptă a ficatului era plină cu puroi.
Un astfel de caz este foarte grav, uneori cu puține șanse de supraviețuire.
Planul de tratament: două operații, la trei luni distanță
Pacientei i-au fost explicate situația și riscurile. Aceasta și-a dorit foarte mult o operație laparoscopică (prin câteva incizii mici, cu ajutorul unei camere video). „I-am spus pacientei că vom încerca varianta laparoscopică, dar că există posibilitatea să fie nevoie de trecerea la operația clasică, deschisă. I-am propus o intervenție în doi timpi: în prima operație să tratăm complicațiile, iar dacă evoluția este bună, în a doua să scoatem colecistul, adică sursa problemei”, explică Dr. Dragoș Chichirău.
Pacienta a înțeles și a fost de acord, prin urmare a fost operată imediat, laparoscopic. Situația din abdomen era dificilă, iar scoaterea colecistului în acel moment ar fi adus riscuri mai mari. Echipa chirurgicală a desfăcut aderențele (lipiturile) dintre organe, a aspirat puroiul din jurul ficatului și al colecistului, a golit abcesele mari din ficat, a spălat foarte bine partea superioară a abdomenului și a lăsat mai multe tuburi de dren (tuburi prin care se elimină lichidele rămase).
După operație, pacienta a rămas internată și a primit tratament antibiotic combinat. Bacteriile din aceste colecții de puroi sunt bacterii digestive, de mai multe tipuri. Un singur antibiotic, eficient de exemplu pe bacteriile aerobe (care trăiesc în prezența oxigenului), nu acționează și pe cele anaerobe (care trăiesc fără oxigen). De aceea se combină mai multe antibiotice, ca tratamentul să acționeze asupra tuturor bacteriilor.
După câteva zile, analizele și starea generală s-au îmbunătățit. Pacienta a fost externată cu recomandări foarte ferme: un regim alimentar sever, cu foarte puține alimente permise, încă două săptămâni de antibiotic și antiinflamatoare, plus control săptămânal la spital, cu investigații imagistice și analize de sânge. Dacă evoluția nu ar fi fost bună, ar fi fost nevoie de o nouă operație de urgență. Scopul era ca a doua intervenție să fie amânată trei luni, timp în care inflamația să scadă, iar riscurile să fie cât mai mici.
A doua operație și recuperarea
Pacienta a evoluat bine, a respectat regimul alimentar și a slăbit foarte mult. După trei luni a fost operată din nou, tot laparoscopic. De data aceasta, colecistul a putut fi scos, după o intervenție dificilă și riscantă, de trei ore. Recuperarea a fost foarte bună.
Ce ar fi putut fi evitat prin colecistectomie electivă
Mulți pacienți află că au pietre la fiere în urma unei ecografii făcute la medicul de familie, la gastroenterolog, la medicul internist sau la radiolog, uneori întâmplător. Nu toți sunt trimiși mai departe la chirurg. Li se spune adesea să țină regim și, dacă pietrele nu îi deranjează, să le lase acolo. Unii pacienți amână operația și de teamă că, fără colecist, digestia nu va mai fi la fel. Schimbările există, dar sunt suportabile și, de multe ori, trecătoare. „Mai devreme sau mai târziu, fie că e peste o zi, peste un an sau peste cinci, complicațiile apar, iar atunci sunt foarte grave”, explică Dr. Dragoș Chichirău. Unele pot fi corectate cu mare greutate, altele deloc.
În cazul acestei paciente, o operație făcută în momentul în care au fost descoperite pietrele ar fi evitat situația de risc în care, teoretic, se putea întâmpla orice. De aceea, pietrele la fiere se operează chiar dacă au fost descoperite întâmplător, printr-o colecistectomie electivă (scoaterea colecistului cu programare, nu în regim de urgență). Orice operație făcută în urgență este riscantă.
Pentru programarea unei consultații de Chirurgie generală, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
