În societatea agitată în care trăim, ne confruntăm adesea cu situații stresante sau tensionate care pot avea un impact asupra stării sănătății noastre mintale, dar și asupra sănătății fizice.
Două tipuri de evenimente cu aparență similară, dar cu etiologie și consecințe complet diferite sunt adesea confundate, cel puțin la debutul lor: atacul de panică și atacul de cord (sau infarctul de miocard). Există însă diferențe esențiale între aceste două evenimente și este foarte important să le recunoaștem și, bineînțeles, să le tratăm adecvat.
Mecanismul de producere este total diferit. Atacul de panică este datorat unei reacții exagerate a sistemului neurovegetativ, hormonilor care apar în situații de frică sau stres. Atacul de cord este produs de ocluzia unei artere (coronare) care vascularizează mușchiul inimii. În această ultimă situație este vital să solicităm ajutor medical imediat, existând riscuri amenințătoare de viață.
Debutul și manifestările atacului de panică și ale atacului de cord pot părea asemănătoare la prima vedere, ceea ce poate crea confuzie pentru cei care se confruntă cu această situație.
Atacul de panică poate apărea brusc, fără avertismente prealabile, în timpul unei situații stresante sau fără legătură cu aceasta. Pacientul acuză palpitații, durere în piept, dificultate la respirat, senzație de sufocare, amețeli, transpirație excesivă, tremurături și senzație de pierdere a controlului. Simptomele pot atinge intensitatea maximă în primele minute și se pot ameliora treptat.
Atacul de cord poate începe, de asemenea, brusc, de obicei în cursul unui efort fizic, la o solicitare emoțională (stres), dar și la repaus. Simptomele principale sunt reprezentate de durerea în piept, care este intensă, cu caracter de strivire și care poate iradia în maxilar, brațe, dorsal. Durerea asociază și alte manifestări, cum ar fi: senzație de sufocare, palpitații, transpirații, vărsătură, anxietate.
Cum facem diferența între atacul de panică și atacul de cord?
1. Cauza subiacentă
Deja am menționat că atacul de panică este consecința unei reacții exagerate a sistemului nervos la stres sau anxietate și nu are legătură directă cu problemele cardiace. Atacul de cord apare la persoanele cu factori de risc cardiovascular (fumători, diabetici, hipertensivi, dislipidemici, după o anumită vârstă etc.) și se datorează obstrucționării fluxului de sânge la nivelul unei artere din inimă printr-o placă de aterom sau tromb și reprezintă o afecțiune cardiacă reală, severă.
2. Simptomele asemănătoare, dar cu diferențe semnificative
Durerea, în atacul de cord, este manifestarea dominantă. Este situată retrosternal, intensă („ca un elefant stând pe piept”), percepută ca o strivire, alteori ca o arsură, cu durata de peste 30 de minute, uneori de câteva ore, cu iradiere spre brațe, baza gâtului, interscapulovertebral (între omoplați).
Durerea în atacul de panică este situată tot în piept, de regulă mai puțin intensă, durează mai puțin și dispare odată cu controlul anxietății. Tabloul clinic în atacul de panică este dominat de tremurături, neliniște, transpirații, anxietate și nu de durere.
3. Factorul declanșator (sau trigger)
Atacul de cord este declanșat, de regulă, la efort fizic sau imediat după efort fizic, ceea ce nu se întâmplă în atacul de panică, acesta apărând, așa cum am spus, la expunerea la stres. Este mai dificil de făcut diferența dacă aceste situații apar în timpul nopții, însă, de regulă, atacul de panică este frecvent și repetat și ziua, pe când atacul de cord poate apărea ca primă criză noaptea, fără crize anterioare.
4. Durata
Atacul de panică poate ține câteva minute sau peste o oră, se ameliorează treptat, până la dispariție. Simptomul predominant din atacul de cord, durerea, ține mai mult, se poate agrava progresiv, este deosebit de intensă (pe scara durerii este 9-10), se poate ameliora după câteva ore, dar de regulă reapare și se însoțește de simptome sugestive de suferință cardiacă.
Este important de reținut că în cazul unui atac de cord, prezentarea imediată la medic este deosebit de importantă. În timp ce atacurile de panică pot fi gestionate mai bine prin tehnici de reducere a stresului și tratament psihologic, tratamentul specific, inițiat la timp în cazul unui atac de cord poate face diferența între viață și moarte, între o evoluție bună sau o evoluție cu complicații redutabile pentru toată viața.
Până la urmă, orice persoană care prezintă simptome asemănătoare unui atac de cord trebuie să solicite ajutor medical fără întârziere. Consultul medical, testele de laborator (EKG, ecocardiografie, teste biochimice etc.) pot confirma sau infirma dacă pacientul prezintă un atac de cord sau este vorba despre un atac de panică.
Pentru programări, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
